Orice subiect tare, care are impact la public, are în spate o poveste. În general, e vorba de surse care îți oferă informații off the record, de la care tu, ca jurnalist, începi o investigație. Sau e vorba de evenimente care se întâmplă în diverse domenii cu care tu n-ai nicio legătura, dar oameni interesați îți oferă informații. În cazul subiectului de față, al experimentului prin care am devenit medic în 20 de minute, n-a fost vorba de așa ceva.
Totul a pornit de la o banală discuție cu soția. Ea e medic. Acum vreo două săptămâni, i s-a stricat parafa. A fost s-o repare, dar reparația costa aproape cât o ștampilă nouă. Așa că a decis să-și facă altă parafă. Și-a luat la ea toate diplomele și adeverințele de medic și s-a dus la o prăvălie de specialitate. I s-a părut dubios că angajata magazinului unde se fac ștampile nu i-a cerut niciun act. A fost de ajuns să-i spună cum se numește, ce specialitate are ca medic și ce cod de parafă are. Atât.
Acum două săptămâni, n-am dat importanță prea mare acestei întâmplări. Am considerat că n-am nicio șansă să mă duc eu, pur și simplu, și să cer să mi se elibereze o ștampilă de medic.
***
Miercuri, 27 februarie, polițiștii din Capitală au găsit încă un medic impostor. La percheziție, i-au găsit mai multe ștampile de medic, în mai multe specialități. Abia atunci mi-am reamintit ce mi-a spus soția și am decis să încerc a doua zi să obțin și eu o parafă.
Nu mi-a ieșit din prima. Am fost mai întâi la un magazin de lângă redacție. Acolo, vânzătoarea mi-a cerut adeverința cu codul de parafă de la DSP. N-aveam așa ceva. Eu aveam o simplă hârtie, pe care am scris de mână, cu un pix, numele meu, specialitatea ca medic și un cod de parafă inventat. Atât.
Puțin dezamăgit, am plecat la prăvălia de unde și-a luat soția parafa. Am avut baftă că nu era aglomerat. Același magazin i-a eliberat soției parafa a doua zi. Mie mi-a făcut-o în 20 de minute.
Următorul pas a fost să demonstrez ce se poate face cu o parafă de medic, fără să comit o infracțiune. De aceea, după ce am completat rețeta și am mers cu ea la farmacie, nu am cumpărat medicamentele, pentru că aș fi putut fi acuzat penal. Pe rețetă, m-am gândit să pun un antibiotic care se eliberează doar cu prescripție de la medic. Rețeta a fost completată fără a respecta regulile minime de completare a unui astfel de document medical. Farmacista ar fi trebuit să realizeze că acea rețetă nu e scrisă de un medic. Cu toate acestea, a fost dispusă să-mi elibereze medicamentele. Rețeta nu i-a trezit nicio suspiciune. Parafa, nici atât.
Eu am vrut să demonstrez, jurnalistic, o slăbiciune a sistemului. De altfel, parafa și rețeta le-am predat doamnei ministru a Sănătății, atunci când am obținut punctul ei de vedere.
Realizarea acestei anchete, care a scos la iveală o slăbiciune gravă a sistemului de sănătate din România, se datorează și colegilor mei de la Digi24: Maria, care a filmat cu camera ascunsă; Anne și Relu, cu care am pus la punct planul de bătaie; Andrei, care a montat. Tuturor, mulțumiri!
