Cetele de flăcăi din Ţara Făgăraşului duc mai departe tradiţia moştenită din strămoşi

Modernizare cu scandal și proteste pe faleza Dunării din Galați. Motivul care a revoltat localnicii

Însoțitor în sala de nașteri. Ce spun viitoarele mame, dar și medicii despre proiectul de lege discutat, zilele acestea, în Parlament

Invenția românească, dezvoltată la Cluj, care cucerește Europa: coșul de gunoi care sortează singur deșeurile. Cum funcționează

Niculescu a discutat cu USR și grupurile mici din Parlament. Premierul desemnat cere acord pe 6 luni cu partidele. Concluziile zilei

Roman Abramovici a ascuns miliarde de dolari prin documente falsificate, cu ajutorul celei mai mari companii de contabilitate (presă)

Români acuzați că înșală turiști lângă Parlamentul britanic și sediul poliției. Cât au plătit doi vizitatori pentru o cursă cu ricșa

Un elev de 14 ani a deschis focul într-o școală din Franța. Cum a reușit să introducă arma în unitatea de învățământ

Dunărea, la doar 3 centimetri de pragul critic pentru Cernavodă. Secretar de stat la Energie: „Riscul unui accident nuclear e zero”

Papa Leon al XIV-lea va fi operat la plămâni pentru extirparea unui nodul. Când va avea loc intervenția

Festivalul Cetelor de flăcăi a început cu o paradă a grupurilor venite din toate satele din Ţara Făgăraşului. Îmbrăcaţi în straie tradiţionale, fiecare cu specificul său, tinerii şi bătrânii au venit la eveniment ca să cânte colindele pe care le-au moştenit de la strămoşi.

Printre grupurile de tineri i-am regăsit pe colidătorii din Poiana Mărului, zece bărbaţi şi soţiile lor. Nu au reuşit să-i convingă pe tinerii din sat să intre în ceată şi să ducă tradiţia mai departe, aşa că au scos straiele vechi din cufere, s-au costumat şi au ieşit la colindat.

"Costumul meu e vechi de 150 de ani, mai ales ia, a purtat-o mama mamei mele, a fost mireasă cu ea, a purtat-o mama când a fost mireasă. Plus eu şi acum o las la copiii mei!", a spus Niculina Adam - femeie din ceată.

În trecut, intrarea în ceata de feciori reprezenta pregătirea pentru viaţă a tinerilor flăcăi de însurat din sat. Dacă erau primiţi în grup, tinerii participau la luarea deciziilor alături de bătrâni şi puteau să îşi aleagă miresele.

"Are mai mult un rol cultual, s-au pierdut parte din semnificaţiile sociale, din spectaculozitatea obiceiului, s-au pierdut anumite elemente pentru că şi ceata este un element viu a satului, se transformă și ea", a spus etnologul Gheorghe Rosculeț

Chiar dacă astăzi tradiția nu mai are ceeaşi rânduială, tinerii continuă să o ducă mai departe. Cetele de flăcăi din Ţara Făgăraşului se află de anul trecut în patrimoniul UNESCO.

Reporter: Teodora Nicolae
Operator: Răzvan Rădache