Cum a fost transformat oraşul belgian Bruges într-un magnet care atrage anual 8 milioane de turişti
Unul dintre cei mai cunoscuți experți UNESCO în restaurarea și reabilitarea monumentelor istorice se află la Oradea, unde participă la Bienala Națională de Arhitectură. Werner Desimpelaere a explicat cum a reușit să readucă la viață cel mai vizitat oraș medieval european. Este vorba despre Bruges, o așezare impresionantă, vizitată anual de peste 8 milioane de de turiști.
Dacă personajul filmului "In Bruges" nu este impresionat de oraş, nu acelaşi lucru se poate spune despre milioanele de turişti care ajung în fiecare an în localitatea medievală din Belgia. Werner Desimpelaere a lucrat timp de 40 de ani ca arhitect și urbanist în orase istorice precum Bruges și Bruxelles şi spune că afluxul de turişti în Belgia nu a fost la fel de mare în urmă cu câteva zeci de ani.
Werner Desimpelaere, arhitect: "Am început să lucrăm la Bruges în 1971. Pierdeam până la 700 de locuitori pe an în acel moment, pentru că oamenii nu mai credeau în potențialul orașului. Nu veneau nici măcar turiști, pentru că mirosul pe canale era oribil."
Oraşul oferă acum de la plimbări cu barca pe canale - de unde pot fi admirate cel mai bine splendidele faţade neogotice sau moderne - până la vizite la Biserica Sfânta Maria, unde se află una din rarele sculpturi de Michelangelo din afara Italiei. Din anul 2000 centrul istoric al oraşului Bruges se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO.
Werner Desimpelaere, arhitect: "Astăzi avem anual aproximativ 8 milioane de turiști, ceea ce pentru un oraș mic precum Bruges este prea mult. La început aveam turiști mai ales în perioada de vară."
Doina Bubulete, arhitect: "Au înțeles ce poate fi valorificat, ce poate deveni catalizatorul unei dezvoltări. Au țintit atât obiecte cu impact vizual, dar și impact economic."
Werner Desimpelaere este expert UNESCO în restaurare și reabilitare de monumente istorice al Consiliului Europei. În trecut, a fost implicat inclusiv în reabilitarea clădirilor din centrul istoric al Sibiului şi are o explicaţie pentru lentoarea cu care se întâmplă lucrurile în România.
"Problema în România este faptul împărțirea clădirilor în apartamente, de pe vremea lui Ceaușescu. Am discutat atunci cu Klaus Iohannis, președintele de azi și primarul de atunci al Sibiului, și i-am spus cât sut de decepționat că putem lucra doar la fațade, iar răspunsul lui a fost că e imposibil să ajungem la structura de rezistență pentru că în acele clădiri sunt foarte mulți proprietari."
Reporter: Andrada Reşte
Operator: Ticu Gheorghiţă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
