Şapte episcopi greco-catolici vor fi beatificaţi de Papa Francisc, cu ocazia vizitei în România

Data actualizării: Data publicării:
Pope Francis Visits Philippines - Day 2
Foto: Gulliver/ Getty Images

Vizita în România a Papei Francisc coincide cu un eveniment important pentru comunitatea greco-catolică din România. Cei şapte episcopi ucişi în inchisorile comuniste vor fi beatificaţi de Suveranul Pontif, în luna iunie, pe câmpia Libertăţii din Blaj. Decretul care anunţa trecerea celor şapte episcopi martiri în rândul sfinților a fost publicat de Vatican la începutul săptămânii trecute, după un proces care a durat 20 de ani.

Șapte martiri pentru Mica Romă.

Cei șapte episcopi ai Bisericii greco-catolice, trecuți la cele veșnice în timpul persecuției comuniste, vor fi în curând ridicați la cinstea altarelor. "Astăzi, 19 martie, Sfântul Părinte Papa Francisc a autorizat Congregația Cauzelor Sfinților să promulge Decretul privind martiriul Slujitorilor lui Dumnezeu Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi români greco-catolici uciși din ură față de credință în diferite locuri din România între anii 1950 - 1970." (știrea e-communio) Fragment din filmul documentar "Șapte martori pentru Mica Romă" În curând. Mai multe informații despre fiecare dintre episcopi: http://www.e-communio.ro/stire9146-scurta-biografie-a-celor-apte-episcopi-romani-greco-catolici-mor-i-in-faima-de-martiri-sub-regimul-comunist?fbclid=IwAR25CtlCOmxqvUZ2tXPvm7n_88lGSk6_XbbCVpwhMmcWgi0cbIcigx-mF7E sau aici: http://www.eparhiaclujgherla.ro/episcopii-martiri/?fbclid=IwAR0AceC_2tgenHGQg7bl2mhhhwAOdvuDZjlYTWcYrXyw0Y_f9qTjOrVM8h0

Publicată de Blaj într-un minut - Anca Berlogea Boariu pe Luni, 18 martie 2019

Vestea că episcopii martiri vor fi beatificaţi de Papa Francisc a fost primită cu entuziasm de credincioşii greco-catolici din Oradea. Unii dintre ei şi-i mai amintesc, deşi de la ultima întâlnire au trecut peste 70 de ani.

”Pe Preasfinţitul Ioan Suciu l-am cunoscut la Stâna de Vale. Obişnuia să îşi petreacă o săptămână două, vara, acolo. Ţinea predici deosebit de frumoase în vechea biserică din lemn”, își amintește un enoriaș.

”Odată a fost muşcat de o viperă. Nu erau medici acolo, a fost mare senzaţie şi mi-a rămas această amintire deosebită. A venit totuşi cineva şi i-a scos veninul şi nici nu a clipit. Sunt nişte amintiri minunate şi sunt foarte fericită”, spune o credincioasă.

Calvarul comunităţii greco-catolice a început odată cu instaurarea comunismului în România, în 1945. Biserica greco-catolică a intrat în atenţia noului regim, care dorea ruperea legăturilor cu Occidentul. Pe 1 decembrie 1948, ea a fost desfiinţată, iar episcopilor greco-catolici li s-a propus trecerea la ortodoxism.

”Nu au cedat. Au avut tăria de caracter şi au avut verticalitatea să răspundă, inclusiv Patriarhului Iustinian Marina, cum că credinţa noastră nu este de vânzare”, a relatat istoricul Siviu Sana.

După un periplu de un an şi șapte luni pe la Bucureşti, Dragoslavele şi Căldăruşani, şase din cei şapte episcopi greco-catolici au fost închişi în Penitenciarul din Sighetu Marmaţiei. Aici era concentrată o mare parte din intelectualitatea românească pe care noul regim voia să o distrugă.

”S-au rupt total legăturile cu exteriorul, au îmbrăcat această zeghe de puşcăriaşi şi, pe rând, s-au stins din viaţă”, a spus Sana.

Procesul de beatificare a celor şapte episcopi a fost unul de durată. A început în 1999, anul vizitei Papei Ioan Paul al II-lea în România, şi s-a încheiat 20 de ani mai târziu, în anul în care România are parte de o nouă vizită a Suveranului Pontif.

”Începând din data de 2 iunie, când va avea loc această beatificare la Blaj, pe câmpia Libertăţii, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom avea şi noi în calendare sfinţii noştri greco-catolici, cei care au suferit pentru credinţa lor”, a declarat Ovidiu Duma, preotul-paroh al catedralei greco-catolice ”Sfântul Nicolae” din Oradea.

Trupurile episcopilor martiri au ajuns într-o groapă comună, pentru că autorităţile comuniste au vrut să se asigure că Sighetul nu va deveni loc de pelerinaj. Într-o criptă de sub catedrala greco-catolică "Sfântul Nicolae" din Oradea există o tablă funerară din marmură a lui Traian Valeriu Frenţiu, însă în spatele ei se află un pumn de pământ adus din Cimitirul Săracilor din Sighetu Marmaţiei.

Reporter: Bogdan Băcilă
Operator: Florin Lucuţa

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri