Sari la conținut
News Alert

Cum poate arăta, în viitor, stăvilarul vechii cetăți a Timișoarei, descoperit în Piața 700? 

Dezvoltatorul imobiliar Ovidiu Șandor a vorbit, în emisiunea ”Vocile Banatului” a lui Adrian Adam, de la Digi24 Timișoara, despre proiectul demarat în 2005, acum se află în ultima sa etapă, a cincea. Proiectul a transformat complet Piața 700, unde era un drum de pământ și o fabrică, relocată în Calea Șagului, acolo a apărut și clădirea Finanțelor, o parcare, iar Primăria a asfaltat strada. În iarnă au demarat lucrările la ultima clădire din ansamblu.

”E o situație deosebită, pentru că aici au fost identificate două tipuri de vestigii, pe de-o parte, ca și la celelalte clădiri, au fost găsite fundații a celui de-al treilea zid exterior al cetății - în jurul anului 1900, autoritățile locale au hotărât demolarea zidului cetății, pentru a permite orașului să se dezvolte. Pe lângă asta, am identificat și un element mai spectaculos și anume un stăvilar, asta doar la ultima clădire. Care era rolul lui? Timișoara, ca cetate, avea un șanț de apărare care, în condițiile unui atac iminent, era inundat cu apă, pentru a-i împiedica pe atacatori să ajungă ușor la zidurile cetății. Existau patru stăvilare, unul mare, care controla apa care inunda șanțul și trei stăvilare mici, care degajau apa din șanțul de apărare, odată ce trecea pericolul. Noi am găsit aici unul dintre cei stăvilare mici. Stăvilarul e un element frumos conservat, un element construit din cărămidă, piatră cioplită și din niște podine de lemn, e o lucrare hidrotehnică interesantă, dar nu este unică pentru Timișoara și nici pentru Europa, pentru că orice cetate care avea un șanț de apărare avea așa ceva. Sigur, pentru istoria locală, este un element foarte interesant”.

Șandor anunță că a predat trei variante de conservare a acestui obiectiv către Ministerul Culturii și ”suntem în așteptarea unui răspuns”. Una din soluții, ”care ni se pare cea mai interesantă”. ”Într-o lume ideală, spune Șandor, cel mai bine este dacă poți să păstrezi ceea ce ai găsit unde ai găsit”, însă ”acest lucru nu este posibil pentru că stăvilarul este în mijlocul pânzei freatice, or, mai ales, partea de bîrne de lemn trebuie conservată corect, trebuie reintrodusă în mediul acvatic, controlat chimic”. ”Dacă vrem să-l distrugem acest stăvilar, cel mai bine este să-l lăsăm acolo unde este, pentru că n-avem cum să-l protejăm de apa freatică și n-avem cum controla componența chimică a apei freatice”.

Una din variante prevede conservarea acestui stăvilar în subsolul celei de-a cincea clădiri, cu realizarea unui radier pe sub acest stăvilar, care să-l separe de pânza freatică. Alta, înfățișată în acest video, este o soluție de translatare a acelor vestigii pe o distanță de 30 de metri și așazarea lor într-o piațetă publică, între clădirea 1 și 5, pe o expunere pe o suprafață de 450 de metri pătrați, cu refacerea acelei pelicule de apă, e vorba de apă recirculată, controlată chimic, iar dacă plouă, se poate asigura curățarea apei. Plus, crearea în jurul stăvilarului a unui mic parcurs expozițional.

Dupa obtinerea avizelor, lucrarile ar mai dura 15 luni, iar întreaga investiţie se va face pe cheltuiala antreprenorului.   

 CITEȘTE ȘI: Semnal de alarmă privind descoperirile arheologice din Piața 700

Pe aceeași temă