Sari la conținut
News Alert

1907. Ultima răscoală medievală din Europa

Răscoala din 1907 a fost unul dintre cele mai dramatice momente din vremea lui regelui Carol I. Niciodată în cei 48 de ani de domnie, regele nu a fost mai marcat de tragedia şi lipsa de soluţii în care se zbătea mare parte din populaţia ţării. De la jumătatea secolului al XIX-lea şi, mai ales, după cucerirea Independenţei, România a progresat în ritm accelerat. Reţeaua CFR a ajuns de la 0 la 3 mii de kilometri, s-au construit 25 de mii de kilometri de drum. S-au ridicat şcoli, spitale, clădiri publice. Bugetul era însă alimentat masiv din taxarea agriculturii. Munca ţăranilor era şi principala sursă pentru export. Dar ţăranii nu aveau nici drepturi politice, nici proprietăţi de o întindere competitivă. Cele mai multe învoieli erau abuzive. Explozia socială devenise inevitabilă.

Modernizarea economică a României a început în 1829, odată cu desfiinţarea monopolului otoman asupra produselor româneşti. Până atunci, românii fuseseră obligaţi să vândă la preţuri mici numai pe piaţa controlată de Istanbul. După liberalizarea comerţului, în doar câţiva ani, bugetele publice ale Ţărilor Române au explodat. La 1848, clasa de mijloc devenise suficient de avută ca să revendice şi puterea politică. În paralel, bunăstarea economică a permis şi educaţia elitelor în Occident.

Odată cu venirea lui Carol, în 1866, aceste elite au conectat şi economia românească, mai ales agricultura, la pieţele occidentale. Scopul marilor proprietari a devenit profitul cât mai mare. Dar ţăranii, săraci şi în proporţie de două treimi analfabeţi, nu erau capabili să-şi negocieze corect învoielile.

La început de secolului al XX-lea, grânele reprezentau peste 80% din totalul exporturilor. Industria era abia la început. Problema era că în anumiţi ani, 1892, de pildă, era exportată aproape întreaga producţie de grâu şi mare parte din cea de porumb. Adică exact hrana sătenilor. În alţi ani, fluctuaţiile de pe pieţele internaţionale, de pildă, intrări masive de grâu american în Occident, duceau la scăderea preţului la grâul românesc. Obligaţi să accepte învoieli abuzive, ţăranii fără pământ sufereau realmente de foame.

În 1888, a apărut primul mare semnal că reformele lui Cuza expiraseră demult. În lipsa creditelor agricole accesibile, marea majoritate a ţăranilor ajunsese să deţină sub 3 hectare, suprafaţă insuficientă pentru un trai decent.

„Ei erau mulţi, mai mulţi care îşi ofereau forţa de muncă şi de aici moşierii aveau posibilitatea să înăsprească condiţiile pentru ţărani. Nu se plătesc în bani. Sunt tot felul de aranjamente în natură de arendare a unor loturi, de dare în folosinţă”, afirmă Bogdan Murgescu, specialist în istoria economică, Facultatea de Istorie, Universitatea București.

Arendaşii câştigau teren, la propriu. După seceta cumplită din vara lui 1887, ţăranii nu şi-au mai putut plăti datoriile către arendaşi şi creditori. Guvernul liberal a decis să-i hrănească pe cei mai nevoiaşi cu porumb din rezervele statului. Speriaţi că vor rămâne fără ajutoare, ţăranii din Ialomiţa au atacat sediile autorităţilor locale. În judeţele din preajma Bucureştiului s-a ajuns la ciocniri cu forţele de ordine soldate cu morţi. În urma crizei, guvernul conservator a decis vânzarea către ţărani a unor domenii ale statului. S-au înmulţit băncile populare. Graţie legii lui Spiru Haret, numărul lor ajunsese în 1906 la circa două mii. Guvernarea liberală a încurajat apoi asocierea ţăranilor. Dar toate acestea se vor dovedi în 1907 insuficiente.

Marea răscoală din 1907 - invocată des de comunişti - a pornit în februarie de la un incident aparent minor. O neînţelegere între ţăranii din satul Flămânzi/ Botoşani şi administratorul unei moşii, aparţinând marelui trust de arendaşi Fisher. La începutul lui martie, protestele au devenit violente. Ţăranii au intrat în oraşele de provincie, au devastat casele mai răsărite şi au devastat depozite. Jandarmeria a fost depăşită. Pe 16 martie a intervenit, local, armata. Dar, graţie presei, revoltele s-au extins. Printre liderii ţăranilor s-au numărat preoţi şi învăţători.

Iniţial, guvernul conservator al lui Gheorghe Cantacuzino a reacţionat fără energie. Devastările şi incendierile au dus însă la căderea cabinetului. Bucureştenii începuseră să se teamă pentru propria siguranţă. Regele Carol a fost terifiat să afle că principesa Maria se afla tocmai atunci în vizită la o prietena, la o moşie din Dâmboviţa. Un regiment întreg a fost mobilizat ca viitoarea regină să ajungă în siguranţă la Bucureşti, cu un tren special.

„Elitele vremii au reacţionat cu foarte mare temere, pe bună dreptate. Dar şi cu o violenţă şi cu un dispreţ dispreţ faţă de săteni care erau copleşitoare, ca să zic aşa. Societatea era profund scindată. Dincolo de pledoariile unora pentru ţărani ca fiind esenţa naţiunii, ca adevăraţii români, elitele au fost extrem de egoiste”, precizează Bogdan Murgescu, specialist în istoria economică, Facultatea de Istorie, Universitatea București.

Guvernul liberal al premierului Dimitrie Sturza, cu Ionel Brătianu la Interne şi Alexandru Averescu la Apărare, a luat măsuri drastice. Pe 17 martie, regele declară starea de asediu. În epocă, s-a spus că exista riscul ca Viena să trimită trupe habsburgice în România de teamă că răscoala se va extinde în Transilvania. Soldaţii primesc ordin să tragă în răsculaţi. După unele publicaţii, şi cu tunurile.

Regimul comunist a folosit obsesiv afirmaţia vehiculată în presa vremii, că armata ar fi împuşcat, la sfârşitul lui martie 1907, 11 mii de ţărani. Cifrele provin din articolele radicale de stânga. Se pare că numărul de 11 mii a fost obţinut din înmulţirea victimelor dintr-un judeţ afectat cu numărul tuturor judeţelor ţării. Or, nu peste tot au avut loc violenţe grave. Cert este că răscoala din 1907 a însemnat mii de morţi.

După reprimarea protestelor, o serie de legi au temperat abuzurile moşierilor şi s-a încercat vânzarea terenurilor publice, la preţuri subvenţionate, către ţărani. Dar adevărata reformă agrară va avea loc abia după primul război mondial.

Etichete: ionel bratianu , carol I , coroana de otel , modernizare economica romania , dimitrie sturza , rascoala medievala , reforme cuza

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale