Sari la conținut

RAPORT DE ȚARĂ. Bucureștiul este un oraș deficitar și la infrastructură, și la spațiu verde

Bucureştenii sunt cei mai bogaţi români. Fiecăruia îi revin câte 16.000 de euro din tot ce se produce într-un an la nivelul întregii Capitale. Desigur, este doar o bunăstare statistică. În realitate, cel mai important centru economic al ţării bate pasul pe loc când vine vorba despre infrastructură. Iar asta pentru că bugetul pe care îl are la dispoziţie municipalitatea pentru acest an este prea mic pentru nevoile reale ale unei capitale europene.

„E aşa de mare încât ne luptăm să supraviețuim și să asigurăm o mică dezvoltare. Au fost luaţi bani de la investiţii, care sunt pe cale de terminare”, spune Sorin Oprescu, primarul Capitalei.

Cu cele 330 de milioane de lei pe care Primăria Capitalei le-a alocat infrastructurii anul acesta, nici vorbă de prea multe investiţii. Jumătate din bani se duc pe lucrări deja începute, iar cealaltă jumătate pe proiecte noi. În aceste condiţii, bucureştenii vor trebui să suporte în continuare disconfortul creat de şantierele începute şi lăsate în voia sorţii.

Este şi cazul Pasajului Mihai Bravu, abandonat de mai bine de un an. Dacă totul merge bine, lucrările vor fi realuate în toamnă. Proiectul a fost estimat la aproape 100 de milioane de lei şi prevede realizarea a două pasaje rutiere supraterane, cu două benzi de circulaţie pe fiecare sens.

La Magistrala 5 de metrou au reînceput lucrările la mai multe stații. Bulevardul Uranus este şi el departe de finalizare. Potrivit municipalităţii, lucrarea urmează să se realizeze în trei etape, având termenul de finalizare în 2017. Proiectul ar urma să lege Piaţa Victoriei de Gara Progresul.

Tot în toamnă vor începe mai multe lucrări noi la pasajul din zona Piaţa Sudului, la cel din Piaţa Presei Libere, iar Bulevardul Nicolae Grigorescu va fi prelungit cu un pod peste Dâmboviţa.

În urmă au rămas şi investiţiile în reţeaua de apă şi canalizare a oraşului. Este greu de crezut, dar în Capitala României există locuințe care nu beneficiază de servicii de colectare a apei uzate. Şi nu vorbim despre case din chirpici, ci despre vilele luxoase din nordul oraşului. În total, 7% din străzile Capitalei nu au asemenea utilităţi.

Deşi este deficitar în privinţa infrastructurii, Bucureştiul nu este un oraş verde. Capitala României se numără printre oraşele europene deficitare la numărul de spaţii verzi, cu doar 23 de metri pătraţi pe cap de locuitor. Sub Bucureşti se mai află doar Bratislava, Madrid şi Paris.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.