RAPORT DE ȚARĂ. Constanța, județul cu cinci etnii

Ciolacu și liderii PSD din Buzău, în campanie la o serbare câmpenească

Frații Tate au încasat 2,6 milioane dolari din videochat și pornografie

Un avion Boeing a aterizat forțat fără roțile din față pe aeroportul din Istanbul

Imagini înfiorătoare cu o tornadă care distruge o clădire în 10 secunde

Intervenția jenantă a polițistei care a pulverizat spray lacrimogen în fața colegului ei, verificată de IPJ Cluj

VIDEO. Nou scandal între Anamaria Prodan și Laurențiu Reghecampf

Tancuri israeliene au ocupat partea estică a Rafah

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 10 mai

Încep forajele în zona craterului de la Slănic Prahova

În judeţul de la malul Mării Negre trăiesc nu mai puţin de cinci etnii. Turcii, tătarii, aromânii, grecii şi armenii se regăsesc în număr semnificativ printre cei aproape 400.000 de locuitori. Asta înseamnă că aproape zece procente din populaţia totală a oraşului este dată de comunităţile etnice.

În afară de slujbele tradiţionale la care participă săptămânal, musulmanii se întâlnesc la diferite adunări interetnice, unde îşi reprezintă cu mândrie credinţa şi cultura. Muzica şi dansurile tradiţionale pline de culoare stârnesc întotdeauna admiraţia.

„Ne-am adaptat foarte repede în acest mozaic şi am contribuit la formarea acestui mozaic intercultural şi interreligios, drept dovadă nu am mai ţinut cont de lucrurile care ne diferă, ci am găsit puncte comune de asemănare”, a explicat Iusuf Muurat, muftiul Cultului Musulman din România.

Căsniciile interetnice nu sunt o raritate. Nici nu e de mirare, dacă ne gândim că unul din zece locuitori este turc, tătar, aromân, grec sau armean. Pe aromâni îi poţi deosebi doar dacă îi auzi vorbind în dialectul specific. Pun mare preţ pe tradiţii, familie şi unitate.

„Dacă am întreba astăzi un german sau un francez despre strămoşii lor, vom vedea că vor fi cumva stingheriţi să ne spună care erau tradiţiile lor de acum 100 de ani. Dacă vei întreba un aromân, îţi va spune clar, bunicul meu păştea oile, pregătea într-un fel mielul, bunica mea făcea pâinea într-un anumit fel, făcea o plăcintă de diferite feluri”, a afirmat Enache Tuşa, lector universitar.

În Constanţa, în ultimele decenii, tot mai mult şi-au făcut simţită prezenţa grecii. Comunitatea Elenă şi-a pus amprenta asupra comunităţii locale atât din punct de vedere economic, cât mai ales prin muzică şi dansurile care îi diferenţiază de toţi ceilalţi locuitori ai judeţului.

Dincolo de tradiţiile fiecărei comunităţi, minorităţile din Constanţa şi-au câştigat admiraţia şi preţuire şi datorită produselor tradiţionale.

Format din culturi şi civilizaţii tradiţionale care convieţuiesc fără să îşi piardă identitatea, judeţul de la malul mării este un model veritabil de convieţuire etnică.