Sari la conținut

Malpraxisul la CEDO. Cazul Cojocaru: Nu s-a clarificat cauza morţii, dacă medicul a acţionat corect

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că statul român trebuie să-i plătească Elenei Cojocaru, drept reparaţie morală pentru dreptul care i-a fost încălcat, suma de 39.000 euro. Hotărârea CEDO surprinde exact obstacolele pe care le întâlnesc frecvent românii care doresc să afle dacă soţia, copilul sau fratele lor a murit în spital din cauze obiective ori din culpa unui cadru medical.

- Decesul. Fiica Elenei Cojocaru, o tânără de 29 de ani însărcinată în luna a opta, s-a internat în Spitalul Judeţean Suceava pe 8 octombrie 2001, fiind consultată de dr. I.M., care i-a prescris Duvadilan (un medicament vasodilatator).

În noaptea de 9 spre 10 octombrie 2001, starea de sănătate a tinerei s-a înrăutăţit. La solicitarea soţului şi mamei pacientei, medicul a acceptat, într-un final, să contacteze telefonic un profesor universitar de la Spitalul "Cuza Vodă" din Iaşi, care i-a recomandat să efectueze, de urgenţă, o operaţie cezariană, pentru a salva viaţa tinerei. Dr. I.M. a refuzat, dar a acceptat ca pacienta să fie transferată la Spitalul "Cuza Vodă" din Iaşi. Prin urmare, tânăra a fost transportată 150 km cu o ambulanţă, dar fără să fie însoţită de vreun medic. Când a ajuns la Spitalul "Cuza Vodă" din Iaşi, era deja în comă. Operaţia de cezariană a fost efectuată la 30 de minute după sosirea la spital, dar tânăra a murit după 10 minute de la intervenţie. Copilul, o fetiţă, a decedat de asemenea, la două zile distanţă.

- Investigaţia Poliţiei. Poliţia Iaşi a început ancheta, din proprie iniţiativă, pe 10 octombrie 2001. Raportul de necropsie, întocmit de Institutul de Medicină Legală Iaşi şi trimis Poliţiei, a arătat că "nu se constată omisiuni" în atitudinea tehnico-medicală faţă de victimă.

- Primele două plângeri penale. Pe 6 februarie 2002, ginerele Elenei Cojocaru a depus prima plângere penală, cerând să fie investigat decesul soţiei şi fiicei sale. A doua plângere a fost depusă pe 27 martie 2002, împotriva personalului medical de la spitalele din Suceava şi Iaşi. Procurorul conexează cele două plângeri şi decide neînceperea urmăririi penale (pe 26 iulie 2002), bazându-se pe raportul de necropsie. Soţul tinerei decedate contestă decizia procurorului (31 iulie 2002), dar nu are câştig de cauză (decizie datată 30 septembrie 2002).

- A treia plângere penală. De data aceasta, vizat a fost, explicit, dr. I.M., acuzat de omor prin imprudenţă. Pe 10 iunie 2003, printr-un alt document, Institutul de Medicină Legală Iaşi informează Poliţia Suceava că medicul ar fi trebuit să efectueze o serie de analize dată fiind starea pacientei, că pacienta nu a fost monitorizată adecvat pe perioada transportului la Iaşi şi că lipsa unui diagnostic timp de trei zile a agravat starea acesteia. "Mai mult de atât, printr-o monitorizare atentă a mamei şi a fătului, precum şi printr-un tratament adecvat, moartea celor doi putea fi evitată", este concluzia medicilor legişti.

Dr. I.M. a contestat raportul şi, ca atare, Poliţia Suceava s-a adresat, pe 25 august 2003, Institutului Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici". Pe 12 ianuarie şi 8 martie 2004, Poliţia Suceava insistă la Bucureşti să le fie transmise concluziile, subliniind că acestea sunt esenţiale pentru rezolvarea cazului. Concluziile vin pe 23 aprilie 2004 şi arată că acţiunile personalului medical de la Spitalul din Suceava pot fi justificate din perspectivă medicală. Pe 4 mai 2004, procurorul decide neînceperea urmăririi penale împotriva dr. I.M. Şi această decizie este contestată de aparţinători la procurorul ierarhic superior, fără succes.

- Acţiuni în instanţă. Elena Cojocaru atacă deciziile procurorilor de neîncepere a urmăririi penale, iar, până în martie 2010, dosarul se plimbă pe la Tribunalul Suceava, Judecătoria Suceava, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Judecătoria Iaşi, Tribunalul Iaşi. În cele din urmă, instanţă decide redeschiderea anchetei penale împotriva dr. I.M.

După alte câteva luni, pe 21 decembrie 2010, procurorul decide, iar, neînceperea urmăririi penale, de data aceasta pe motiv de prescripţie. Reclamanta contestă decizia, întâi la procurorul ierarhic superior, apoi în instanţă. Dosarul se plimbă, din nou, pe la diferite instanţe, până pe 26 septembrie 2012, fără succes însă.

- Ancheta disciplinară. Pe 16 mai 2002, la solicitarea dr. I.M., Comisia de Jurisdicţie Profesională a Colegiului Judeţean al Medicilor Suceava decide că "nu sunt elemente care să sugereze o eroare medicală sau alte deficienţe în tratamentul şi investigaţiile asigurate" tinerei de 29 de ani decedate. Concluziile Comisiei de Jurisdicţie Profesională sunt validate de Colegiul Medicilor Suceava pe 30 mai 2002.

- Concluziile CEDO. Prevederile articolul 2 din Convenţie nu sunt îndeplinite dacă protecţia acordată de legea internă este doar una teoretică. Mai presus de toate, aceasta trebuie să fie eficientă în practică. "Curtea reţine, nu în ultimul rând, că, indiferent dacă dr. I.M. a acţionat intenţionat sau nu, probele disponibile la dosar indică anumite disfuncţionalităţi în coordonarea părţilor implicate în tratarea ei, precum şi o întârziere în acordarea tratamentului de urgenţă adecvat stării", se mai arată în decizia CEDO.

Curtea a mai constatat că autorităţile române nu au reuşit să clarifice aspecte esenţiale ale cazului, inclusiv cauza decesului, dacă medicul şi-a îndeplinit sau nu obligaţiile profesionale şi dacă tratamentul prescris a fost sau nu potrivit.

Colegiul Medicilor: "Procentul medicilor sancţionaţi este un procent redus, care reflectă calitatea actului medical"

Unele voci ar putea argumenta că, faţă de momentul octombrie 2001, când fiica şi nepoţica Elenei Cojocaru au murit, sistemul de sănătate românesc s-a schimbat radical. În bine. Cel puţin aşa s-ar deduce din statisticile optimiste ale Colegiului Medicilor din România şi ale filialelor judeţene. Realitatea arată însă altfel: doar pe primele trei luni ale anului 2016, în presa locală şi centrală au fost reflectate 16 cazuri în care familiile au acuzat medicii de malpraxis. Din aceste 16 cazuri, în 12 presupusa culpă medicală s-a soldat cu deces.

Suspiciuni de malpraxis au existat şi în 2015. Mass-media a prezentat 35 de astfel de cazuri, numărul celor decedaţi ridicându-se la 27.

Să vedem, în schimb, cum arată lucrurile de la nivelul Comisiei Superioare de Disciplină a Colegiului Medicilor din România: 232 de medici au fost reclamaţi în 2015, dar doar în cazul a 23 s-au aplicat sancţiuni. Acestea au fost oricum preponderent simbolice - 11 mustrări, opt avertismente, două voturi de blam şi două interdicţii temporare de exercitare a profesiei (pentru un an). Concluzia CSD, în raportul pe anul trecut? "Procentul medicilor sancţionaţi - 9,91% - este un procent redus, care reflectă calitatea actului medical" (detalii pe acest subiect într-un material ulterior).

Etichete: cedo , medici , ministerul sănătăţii , sistemul sanitar , colegiul medicilor din romania , culpa medicala , malpraxis medical , cazul elena cojocaru , decizii cedo impotriva romaniei , statistica malpraxis

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale