Boboteaza sau Botezul Domnului - tradiții și superstiții. Programul evenimentelor, în condiții de pandemie

botezul domnului vitraliu
La 6 ianuarie, Boboteaza sau Botezul Domnului este una dintre marile sărbători ale creștinătății, care este însoțită la români de o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții Foto: Guliver/GettyImages

Boboteaza (Botezul Domnului) este sărbătorită astăzi, 6 ianuarie 2021, în condițiile speciale ale pandemiei, când atât enoriașii, cât și preoții trebuie să țină cont de restricții și recomandări. Ziua de 6 ianuarie reprezintă o sărbătoare importantă atât pentru creştinii ortodocşi, cât şi pentru cei catolici. Sărbătoarea Botezului Domnului, acest sfânt şi mare praznic, după cum spunea părintele Ilie Cleopa, se mai numeşte şi „Arătarea Domnului” sau „Epifania”.

Catolicii sărbătoresc la 6 ianuarie Epifania, simbolizând anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.

Numită teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.

Împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit la 7 ianuarie, Boboteaza marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului. 

La 6 ianuarie sunt aşteptaţi mii de credincioşi în biserici ca să ia agheasmă. Este apa pe care o sfinţesc preoţii şi pe care oamenii religioși o beau ca să fie protejaţi de rele.

Pe lângă tradiția sfințirii apelor, include și o serie de obiceiuri populare, ca acela în care bărbații scot crucea din apă, și superstiții, precum aflarea ursitului.

Semnificația sărbătorii de Bobotează

Boboteaza face parte din seria celor 12 sărbători creştine importante şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să păşească în viaţa publică. De aceea Biserica mai numeşte Boboteaza „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” și „Epifania”, această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”. De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creştin.

Hristos se face cunoscut acum, la Botezul său în Iordan de către Sfântul Ioan Botezătorul, şi nu la naşterea Sa. Acum Botezătorul, care nu ştia cine este Hristosul, îl descoperă şi îl mărturiseşte.  Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulţimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toţi cei patru evanghelişti.

Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Pentru că Botezul Domnului se mai numeşte şi Arătarea Domnului, este bine să ştim, spune părintele Ilie Cleopa, că arătările Domnului în această lume sunt două. Una este cea de acum, care s-a împlinit la Botez. Cea de-a doua este aceea care are să vină şi care se va face cu slavă mare, la sfârşitul lumii, scrie Agerpres.

Atât în Vechiul, cât şi în Noul Testament, apa este un element de regenerare a creaţiei şi prin Botezul său, Iisus a sfinţit natura apelor.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară ca fiind Fiul Său.

În materialul video de mai jos, părintele Alexa Visarion vorbește despre taina Botezului. Urmăriți-i explicațiile: 

Puterea apei sfințite de la Bobotează. Slujbele Agheasma Mare și Agheasma Mică

În amintirea botezului lui Iisus Hristos în Iordan şi a arătării Sfintei Treimi în ziua Bobotezei (6 ianuarie) se săvârşeşte slujba Agheasmei Mari sau sfinţirea cea mare a apei. Pentru cei care cred, puterea aghiasmei este foarte mare. Ea se ia spre sănătatea sufletului şi a trupului. Se foloseşte la sfinţirea locaşului de cult, la sfinţirea vaselor bisericeşti, la sfinţirea veşmintelor liturgice, a caselor în care locuim, a izvoarelor de apă şi a grădinilor roditoare.

Credincioşii şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o dublă chemare a Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât şi slujba pentru sfinţirea ei.

Agheasma Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de Agheasma Mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei, în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie. Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.

La Bobotează se sfinţesc toate apele, iar preotul se duce la o apă în care aruncă o cruce. Mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care va scoate crucea din apă va avea noroc tot anul.

Boboteaza, 6 ianuarie 2021. Tradiții, obiceiuri și superstiții la români

În Ajunul Bobotezei, preoţii merg la casele credincioşilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfinţită, binecuvântarea Sfintei Treimi.

Boboteaza (6 ianuarie) şi Sfântul Ioan (7 ianuarie) aproape că formează una şi aceeaşi sărbătoare. Ajunul, adică ziua de 5 ianuarie, este zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului și Vinerea Mare dinaintea Paştilor.

De Bobotează şi de Sfântul Ioan, în funcţie de fiecare zonă a ţării, se colindă, se fac farmece, se prezice viitorul în noul an, fetele pun busuioc sub pernă ca sa îşi viseze ursitul, iar bărbaţii se întrec înot pentru a scoate crucea aruncată de preot în apă.

La Bobotează se sfinţesc toate apele. Preotul se duce la o apă unde va arunca o cruce, mai mulţi bărbaţi se aruncă în apă ca să o aducă înapoi, iar cel care reuşeşte să ajungă primul la ea primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot anul. În vechime, cel care găsea primul crucea şi o aducea la mal primea şi daruri de la domnitorul ţării şi era ţinut la mare cinste de către ceilalţi.

Iordănitul femeilor

Iordănitul femeilor este un alt obicei. În trecut, în satele din nordul ţării, femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce mâncau, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă. În unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste în comunitatea femeilor căsătorite prin udarea cu apă din fântână sau dintr-un râu.

Se spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase şi pun o rămurică de busuioc sub pernă. Fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiţia populară.

Chiralesa, sfințirea bucatelor

De asemenea, potrivit tradiţiei, în ajunul Bobotezei, în casele românilor se pregăteşte o masă asemănătoare cu cea din Ajunul Crăciunului. Astfel, sub faţa de masă se pune fân, iar pe fiecare colţ al acesteia se pune câte un bulgăre de sare. Apoi, pe masă se aşază 12 feluri de mâncare: colivă, bob fiert, fiertură de prune, sarmale umplute cu crupe, borş de „burechiuşe” sau „urechiuşele babei” (fasole albă cu colţunaşi umpluţi cu ciuperci), borş de peşte, peşte prăjit, plăcinte de post umplute cu tocătură de varză acră, plăcinte cu mac. Nimeni nu se atinge de bucate până nu soseşte preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinţi masa.

Chiralesa” provine din neogreacă şi înseamnă „Doamne, miluieşte!”. Exista credinţa că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug şi anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfinţirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi fertile şi protejate de boli.

Semne prevestitoare

Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.

De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.

Tradiţia mai spune că la Bobotează nu se spală rufe. În această zi sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.

Boboteaza 2021. Cum au loc slujbele și cum se ia apa sfințită

București. Biserica Ortodoxă a anunțat programul evenimentelor religioase care vor avea loc de sărbătoarea Botezului Domnului. În acest an, evenimentele de la Catedrala Patriarhală din București vor ține cont de restricțiile impuse de pandemie: credincioșii vor avea căi speciale de acces la slujbă, iar apa sfințită va fi distribuită în sticle gata îmbuteliate, a detaliat Patriarhia într-un comunicat de presă.

– Între orele 07:00 – 14:00 accesul credincioșilor spre Catedrala Patriarhală se va realiza doar dinspre Piața Unirii, accesul dinspre Strada 11 iunie fiind restricționat (pe acest traseu va fi permisă doar coborârea dinspre Catedrală);

– Între orele 09:30 – 12:00 va fi săvârșită Sfânta Liturghie în interiorul Catedralei Patriarhale, respectându-se toate normele sanitare în vigoare;

– Între orele 12:00 – 13:00 va fi săvârșită din nou Slujba Sfințirii Mari a apei (Aghiasma Mare) de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, într-un vas unic de argint, în Pridvorul Reședinței Patriarhale, după care credincioșii prezenți la slujbă vor fi binecuvântați prin stropire cu această Aghiasmă Mare din ziua de 6 ianuarie.

– Pentru a se evita aglomerarea credincioșilor la distribuirea Aghiasmei Mari, nu vor mai exista vase mari cu apă ca în anii precedenți, ci credincioșii vor primi Aghiasma Mare deja îmbuteliată.

Iași. Pandemia i-a determinat și pe preoţii din Iaşi să ia măsuri fără precedent, de Bobotează. La Catedrala Mitropolitană se vor face slujbe în cinci locuri diferite pentru a se evita aglomeraţia. De asemenea, pentru pelerinii care vor dori apă sfinţită se va crea un culoar unic de acces. Şi vremea a schimbat planurile, nu doar pandemia. Crucea de Bobotează a fost făcută anul acesta din crengi de brad, în lipsa gheţii.

Patru tone de agheasmă vor fi la Catedrala Mitropolitană pentru miile de credincioşi aşteptaţi la litrughia din ziua de Bobotează. În anii din urmă erau 6 tone, dar anul acesta regulile de distanţare i-au determinat pe preoţi să regândească modul de organizare al sărbătorii.

Oamenii spun că de data acesta, în ciuda faptului că gerul Bobotezei a rămas o amintire, măcar regulile sanitare să fie respectate pentru ca cei care vin să se poată bucura de slujbă şi să poată duce acasă apă sfinţită.

„E foarte trist. Nu este cum era în ceilalţi ani. Acum sunt foarte multe ploi, dar să fie cu Doamne ajută!”, spune o credincioasă.

„Ne vom adapta şi de data asta. Sperăm să nu fie exact cum a fost la Sfânta Parascheva, tot la fel cu foarte multe necazuri”, opinează o alta.

Pentru prima oară vor fi 5 slujbe simultan, inclusiv în Muzeul Mitropoliei, astfel încât să poată participa cât mai multă lume şi să nu se încalce regulile.

„Pot să se împartă, să stea la slujbă şi să nu se înghesuiască doar în Catedrală. Credincioşii nu vor putea să stea, cum stăteau de obicei pe platoul acesta, ci ei o să trebuiască să respecte rândul şi distanţarea aceasta de un metru şi jumătate, cu ajutorul Jandarmeriei, bineînţeles”, a explicat preotul Dosoftei Şcheul – ecleziarh la Catedrala Mitropolitană.

Accesul credincioşilor spre butoaiele cu agheasmă se va face pe un culoar unic. Au fost deja montate garduri de protecţie. 

Constanța. O altă slujbă mult așteptată este la Constanța, unde Înalt Prea Sfințitul Teodosie a sfințit apa marți și își așteptă credincioșii

Înalt Prea Sfinţitul Teodosie a sfințit 100 de tone de apă şi au fost îmbuteliate 120.000 de PET-uri cu agheasmă. La festivităţile de Bobotează, înaltul prelat a chemat 10 mii de oameni să participe. Asta, deși Jandarmeria Constanța susține că în zona în care se vor arunca crucile încap cel mult 3.000 de persoane.  

În cazul adunărilor publice, limita de persoane este de 100, potrivit reglementărilor în vigoare. Sorin Trancă, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Constanţa, a precizat însă că aceste ceremonii sunt considerate o procesiune religioasă, pentru care nu există o limită de număr pentru participanți, singura condiție fiind respectarea distanței. 

Când se sărbătorește Boboteaza pe stil vechi

Ortodocşii prăznuiesc la Bobotează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. 

În Răsărit, până în a doua jumătate a secolului al IV-lea, Naşterea Domnului era cinstită în aceeaşi zi cu Botezul, la 6 ianuarie.

Biserica Ortodoxă din Ierusalim - sau Patriarhia Ortodoxă Greacă a Ierusalimului - nu a adoptat calendarul bisericesc îndreptat (calendarul gregorian) şi, împreună cu Patriarhia Rusă, Patriarhia Georgiei, Patriarhia Sârbă şi Sfântul Munte Athos, precum şi cu credincioşii români din Basarabia, sărbătoresc Boboteaza după calendarul neîndreptat (calendarul iulian), adică la o diferenţă de 13 zile.

Unii pelerini credincioşi spun că în timpul slujbei de Bobotează, pentru câteva clipe, apele Iordanului curg în sens invers. Deşi afară este destul de frig în ianuarie, mulţi dintre credincioşi intră în râul Iordan în cămăşile albe lungi, pe care apoi le păstrează cu grijă pentru a fi îmbrăcaţi cu ele în ziua înmormântării.

Înainte de a pleca de lângă râu, pelerinii iau amintire o sticlă cu apă din Iordan, rugându-se să le fie tămăduite suferinţele.

Citiți și:  Arheologii au descoperit locul unde a fost decapitat Ioan Botezătorul, curtea tronului lui Irod Antipa

Editor : Luana Pavaluca

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate