Ce înseamnă indicele de „distanță socială” folosit în studiul Avantera. Explicațiile lui Mihai Pascadi, expert în date strategice

Data actualizării: Data publicării:
Mihai Pascadi, Avantera
Mihai Pascadi, Avantera

Mihai Pascadi, expert în date strategice și autorul prognozei care arată că în România s-ar putea ajunge la un milion de infectări cu coronavirus în septembrie, a explicat duminică seara la Digi24 ce înseamnă indicele „distanță socială” folosit și cum a întocmit acest studiu. 

„Acest raport arăta mult mai bine acum o lună de zile, când distanța socială era de mai bine de patru ori mai mare decât cea de acum și când eram pe o pantă descendentă cu numărul de cazuri active. Or, în ultima săptămână, cazurile active au crescut cu 54,3 la sută și asta ne arată clar caracterul exponențial, chiar supra-exponențial al acestei creșteri”, a declarat la Digi24 Mihai Pascadi, managerul companiei Avantera, care a întocmit acest studiu de prognoză. 

Astfel, termenul de „distanță socială” (DS) care apare în acest studiu este intervalul de timp mediu după care o persoană contagioasă ajunge să infecteze la rândul ei o altă persoană.

Astfel, acest indice DS trebuie să fie mai mare (cu cât e mai mare, cu atât e mai bine) decât durata medie a unui caz contagios, pentru ca numărul de cazuri active (persoane contagioase) să scadă. Duminică, 19 iulie 2020, acest indice de distanță socială în România era de 9,16 zile. Este o valoare care se apropie de cea care se înregistra la 11 aprilie (când era de 8,9 zile), în plină stare de urgență.

Expertul a explicat că a preferat să definească și să lucreze cu acest indice numit de „distanță socială”, pentru că termenul a fost foarte mult folosit și a simțit nevoia unei cuantificări. „Am căutat să definim o distanță socială, pentru că toată lumea folosea acest termen și atunci ne-am pus întrebarea dacă în loc să-l folosim aluziv sau ca pe un termen vag, nu am putea să punem o cifră în dreptul distanței sociale și asta este ceea ce am reușit să facem până la urmă și punerea la dispoziție a acestor date este o muncă de voluntariat pe care o facem în speranța că putem să ajutăm la instrumentarea deciziilor”, a precizat Mihai Pascadi.

Previziuni pentru august, dacă situația din prezent se menține

Dacă actualul indice de distanță socială va fi menținut (la 9,16 zile), atunci la 1 august am avea între 20.727 și 24.246 de cazuri active, adică dublu față de cazurile din prezent. Tot în aceste condiții, la terapie intensivă ar fi între 1.036 și 1.697 de internări.

Studiul a estimat, plecând de la două scenarii, unul optimist și unul pesimist, că numărul de cazuri active va ajunge până la mijlocul lunii august să fie cuprins între 42.447 și 58.500, din care cazuri în terapie intensivă ar fi între 2.122 și 4.088 (aceasta din urmă ar depăși capacitatea pe care o are România de a asigura paturi de terapie intensivă).

Soluția pentru ca previziunile să nu se îndeplinească ar fi creșterea acelui indice de distanță socială. 

„Tot acest sistem - noi, cetățenii, sistemul medical, virusul - toate aceste lumi care alcătuiesc împreună un sistem au o inerție, ceea ce înseamnă că dacă noi de mâine am schimba în mod dramatic lucrurile, tot am avea nevoie de un număr de zile. Ce înseamnă să schimbi în mod dramatic lucrurile? Atunci (la 11 aprilie - n.r.) erau valabile o serie întreagă de restricții pe care le respectam, ceea ce din păcate acum nu mai facem, și tot era nevoie de un număr de zile, de 20 de zile aproape, pentru a ajunge de la creștere la descreștere. Am avut distanță socială la un moment dat și de 39 de zile. Indexul acesta de distanțiere socială este, de fapt, numărul de zile în care cineva contagios infectează o altă persoană. Dacă, de exemplu, eu am o durată a contagiozității de 30 de zile, adică sunt contagios 30 de zile, dar distanța socială este de 10 zile, înseamnă că probabil voi infecta trei persoane pe durata acestor 30 de zile. Sigur, probabilistic vorbind, unii mai mult, alții mai puțin. Atât timp cât această distanță socială este peste acest prag de siguranță, care este dat de durata contagiozității, vom avea scădere”, a explicat Mihai Pascadi.

El a precizat că face aceste prognoze pe baza datelor care sunt colectate de Ministerul de Interne și care îi sunt puse la dispoziție.

Expertul crede că acum se impun unele măsuri de control regional sau punctual (de exemplu într-o companie) pe zonele de risc, pe de o parte, iar o altă soluție este „ajustarea comportamentului” din partea populației, pentru ca lucrurile să înceapă să meargă într-o direcție mai bună. A dat și un exemplu: oamenii să fie lăsați să lucreze mai mult de acasă, acolo unde se poate. „Am văzut angajatori care impun ca oamenii să meargă la serviciu, deși ar putea să lucreze de acasă”, a menționat expertul.

Cât despre „starea de urgență” despre care se pomenește în documentul ajuns la presă (în perioada 1-3 august), este vorba, a explicat Mihai Pascadi, de o prognoza pe care a făcut-o pornind de la o declarație a ministrului sănătății. Întrebat dacă ar mai putea fi impusă starea de urgență, Nelu Tătaru a spus că poate doar dacă s-ar înregistra în cinci zile 10.000 de cazuri. Însă, a subliniat Pascadi, nu este vorba de introducerea stării de urgență propriu-zise, ci doar a vrut să vadă în ce condiții s-ar putea ajunge la cifrele amintite de ministru.

Urmăriți toate explicațiile expertului în materialul video de  mai jos:

Editor: Luana Păvălucă

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri