Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a lansat marți prima ediție a Barometrului rezilienței societale la dezinformare. Barometrul analizează răspunsul societății românești la dezinformare în contextul pandemiei.
Studiul are patru secțiuni principale:
Prima este dedicată trecerii în revistă a cadrului normativ și strategic ce oferă instrumente pentru recunoașterea și combaterea unei acțiuni de dezinformare. În continuare, pornind de la datele oferite de câteva cercetări cantitative anterioare, studiul identifică mecanisme de propagare ale dezinformării și indică o serie de mutații ale narațiunilor maligne din spațiul informațional, de la pandemie la războiul din Ucraina. În încheiere, se formulează recomandări în vederea creșterii nivelului de reziliență în fața amenințării pe care o reprezintă campaniile de dezinformare.
Barometrul rezilienței societale la dezinformare poate fi descărcat de pe site-ul Centrului Euro-Atlantic pentru reziliență, aici.
„Doar societatea în întregul ei poate să lupte împotriva dezinformării. Societatea civilă, mass-media au un rol esențial pentru însănătoșirea peisajului informațional. Numai respectarea drepturilor omului, în special a dreptului la liberă exprimare, ne poate garanta coeziunea ca societate pe termen lung”, a declarat Daniela Munteanu, autoarea studiului, făcând referire la una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării.
Nansi Lungu, Mihai Demetriade și Lucian Lumezeanu au adus în discuție, la rândul lor, perspectivele istorice, psihologice și politice asupra fenomenului, atrăgând atenția nu doar asupra vulnerabilităților societății moderne, ci și asupra celor mai importante pârghii de consolidare a rezilienței:
- creșterea nivelului de coeziune socială;
- consolidarea încrederii în procesul democratic;
- educația și așa mai departe.
„Informațiile false și manipulative diseminate în spațiul informațional pe fondul crizei sanitare din ultimii ani au exploatat subversiv sentimentele de confuzie și teamă resimțite de populația română. Sondajele de opinie derulate periodic pe parcursul pandemiei au relevat faptul că cetățenii români au interiorizat narativele conspiraționiste circulate la nivel internațional. În pofida a ceea ce s-ar putea crede, globalizarea și accesul facil la informații – circulate atît în spațiul virtual, cât și în media tradiționale – nu au condus la o informare mai corectă a populației. Din contră, conspirațiile și informațiile eronate au prevalat, în detrimentul argumentelor furnizate de comunitatea științifică sau autorități.
Suntem, astfel, martorii instrumentării disruptive a tehnologiilor moderne de comunicare și prelucrare a conținuturilor – inteligența artificială. În această perioadă, mai mult ca oricând, eforturile de consolidare a rezilienţei trebuie să fie calibrate pentru a răspunde noilor tipuri de ameninţări survenite inclusiv pe fondul revoluției în domeniul IT&C”, se arată în raportul Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență.
Citește și: Sondaj: Majoritatea românilor cred că pandemia a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii
„În ceea ce privește expunerea personală la știri false, opinia românilor s-a menținut în parametri similari în 2021 și 2022: 54,7% dintre respondenți apreciază că în ultimele luni au fost expuși la știri false sau dezinformări în foarte mare și mare măsură (față de 55,6% în septembrie 2021, 50,1% în iunie 2021 și 55% în martie 2021), iar 41,8% că au fost expuși în mică măsură sau foarte mică măsură/deloc (față de 40,8% în septembrie 2021, 45,6% în iunie 2021 și 42,6% în martie 2021). 3,6% nu știu sau nu răspund la această întrebare (față de 3,6% în septembrie 2021, 4,3% în iunie 2021 și 2,5% în martie 2021).
Criza sanitară a scos la iveală incontestabil vulnerabilitatea românilor la dezinformare. Astfel, remarcăm răspunsurile îngrijorătoare cu privire la două tipuri de conspirații larg circulate în ultimii doi ani. Puțin peste un sfert dintre români cred că există un plan la nivel global pentru implantarea de cipuri prin vaccinare, iar aproape două treimi cred că pandemia a fost provocată de elitele globale pentru a impune controlul asupra populației lumii. Această ultimă cifră nu reflectă o negare a pandemiei și a efectelor sale grave, ci tentația unei foarte mari părți a populației pentru interpretări conspiraționiste, alimentată în timp de dezinformări, știri false, unele răspândite chiar de către diverse voci influente din România sau din lume, în dauna explicațiilor rezonabile, transmise de comunitatea științifică cu privire la cauzele naturale ale apariției virusului COVID-19”, se mai evidențiază în raportul E-ARC.
Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) este o structură de expertiză în domeniul rezilienței menită să ofere instrumente de lucru statelor UE și NATO. Centrul funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, ca o platformă de comunicare între autoritățile publice, spațiul academic, societatea civilă, mediul de afaceri și orice altă voce relevantă în domeniu.
Misiunea E-ARC este aceea de a scana un orizont cât mai vast, încercând să anticipeze următoarea criză majoră, să pregătească societatea pentru neașteptat și să identifice în prealabil semnalele de alertă. Rezultatele cercetărilor E-ARC sunt transpuse în ghiduri destinate autorităților, dar Centrul se adresează în egală măsură și publicului larg, pentru a consolida reziliența pe toate palierele societății.
Citește și: Alina Bârgăoanu: „Combaterea dezinformării trebuie asumată la nivel guvernamental. Ar trebui creat un tip de agenție civilă”
Editor : Marco Badea
