Mii de copii cu probleme de vorbire și doar câțiva logopezi

Povestea impresionantă a unui director din Călărași

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 19 aprilie

Cîrstoiu: Mandatul meu e pe masa coaliției

Panică în Paris după ce o persoană a amenințat că va arunca în aer consulatul iranian

Ambasadorul Israelului: Sancțiunile care vin spre Iran nu sunt suficiente. Trebuie să acționăm mai puternic pentru a preveni războiul

Adrian Cioroianu, despre atacul de vineri: Acest episod e închis, dar înfruntarea care există de zeci de ani va continua

Un avion de luptă s-a prăbușit în Rusia după ce a atacat cu rachete teritoriul ucrainean. Imagini cu aeronava cuprinsă de flăcări

Nicolae Ciucă, la Jurnalul de Seară

Un preot vrea să trimită fetele abuzate la închisoare

De patru ani, Andrei face şedinţe de logopedie, după ce mama sa a hotărât că băiatul are nevoie de ajutor ca să poată vorbi corect.

„Încă nu avea trei ani când a început logopedia. Am descoperit o persoană deosebită care, în afară de faptul că l-a învăţat să vorbească bine, l-a ajutat să decopere şi ce avea el în interiorul lui, desenul, pictura”, povestește mama acestuia.

20.000 de preşcolari şi elevi de şcoală primară învaţă în oraşele din judeţul Iaşi. Dintre ei, 10 la sută au probleme de vorbire. De tratarea lor se ocupă numai 19 logopezi, adică unul la o sută de copii.

Şedinţele la centrul logopedic de stat sunt gratuite, însă centrul este supra-aglomerat. Mulţi părinţi trebuie să îşi trimită copiii la cabinete private, unde o şedinţă costă 50 de lei.

„Ar trebui să înceapă în cadrul centrului logopedic de la trei ani, însă noi suntem aşa de aglomeraţi de copiii preşcolari şi de copiii şcolari cu probleme, cu întârzieri de dezvoltare a limbajului, încât pe cei mici nu prea putem să îi acoperim în norma noastră didactică”, a afirmat Cornelia Bantaş, logoped în cadrul Centrului Logopedic Interşcolar Iaşi.

În lipsa asistenţei logopedice, copiii cu dificultăţi de pronunţie ajung să aibă probleme şi la scriere. Totuşi, în România profesia de logoped nu este prevăzută în nomenclatorul ocupaţiilor şi nici nu se învaţă în facultăţi de profil. Aşadar, ajung să practice logopedia absolvenţii de psihopedagogie, de filosofie sau de litere.

„El cumva învaţă atunci, alături de copil, ori nu asta este profesia în sine. În străinătate şi mai ales în Franţa, pentru că Franţa a fost cea care a creat ştiinţa, se fac o mie şi ceva de ore, pe parcursul celor patru ani, de ore practice”, a declarat Geta Burlea, coordonator al Centrului Logopedic Interşcolar Iaşi.

În plus, evidenţa copiilor cu probleme de vorbire este întocmită numai la nivelul fiecărui judeţ, nu şi la nivel naţional. În lipsa unor statistici care să arate situaţia în toată ţara, Ministerul Educaţiei nu poate stabili de câţi logopezi ar fi nevoie în România.