Ambasadorul senegalez: Numărul vizelor emise pentru români crește de la an la an

Şi cum ambasada pentru România a Senegalului este la Berlin, echipa Digi24 a făcut o vizită la sediul acesteia pentru a vedea cum rezolvă problemele diplomatice de la distanţe mari şi cum îşi reprezintă cetăţenii aflaţi pe teritorii unde nu există o ambasadă.

Cum sunt relaţiile dintre România şi Republica Senegal în acest moment?

Henri Turpin: Relaţiile între ţările noastre sunt foarte bune, ar putea fi mai bune şi sper că vor fi pe viitor, pentru că aştept să-mi prezint scrisorile de acreditare la Bucureşti ceea ce îmi va permite să dau un nou impuls cooperării.

Cum credeţi că pot fi îmbunătăţite relaţiile pe plan politic, economic şi cultural?

H.T.: Relaţiile pot fi îmbunătăţite prin intensificarea cooperării noastre, care, cum vă spuneam, este bună, dar ar putea fi mai bună. Avem relaţii diplomatice de la începutul independenţei noastre, adică din anii 1960. Făcând bilanţul, aş spune că această cooperare a dat rezultate foarte bune în mai multe domenii, mai ales pe planul educaţiei. Un mare număr de specialişti senegalezi au fost pregătiţi în România, în mai multe domenii.

De exemplu, în ce domenii?

H.T.: În domenii de învăţământ superior. Vă dau un exemplu, pe planul educaţiei, un exemplu personal. Una din surorile mele a urmat cursuri de jurnalism în România între anii 1970-80. În acea perioadă chiar aveam mulţi studenţi acolo, astăzi mai puţini, dar credem că odată cu lărgirea relaţiilor noastre vom putea mări substanţial numărul studenţilor ingineri. Aveaţi de asemenea cursuri bine puse la punct în domeniul petrochimiei, şi cred că un mare număr de ingineri senegalezi au fost formaţi pe această meserie. Nu pot să vă dau un număr, dar sunt în mod sigur sute.

Câte ţări reprezentaţi de aici, de la Berlin?

H.T.: Jurisdicţia noastră cuprinde 9 ţări. Deci este destul de extinsă, în afară de Germania misiunea noastră se extinde asupra Austriei, Cehiei, Slovaciei, Ucrainei, Ungariei, României şi altor state. Deci avem o jurisdicţie vastă, dar sperăm că vom putea acorda prioritate României.

Planificaţi deschiderea unei ambasade la Bucureşti în viitorul apropiat?

H.T.: Pentru moment, nu. Ceea ce avem în vedere este întărirea cooperării. Împreună cu colegii mei, proiectăm, dacă timpul ne permite, să facem vizite dese la Bucureşti, unde avem un consulat onorific. Deci, ideea ar fi de a activiza acest consulat prin vizite mai frecvente. Dar veţi înţelege că având 9 ţări sub jurisdicţie, nu ne lasă prea multe posibilităţi dar în mod cert misiunea noastră este de a dezvolta cooperarea.

În general, cum decide o ţară să deschidă o ambasadă într-o ţară, ce anume contează într-o astfel de decizie?

H.T.: Motivele sunt diverse şi numeroase. Aceasta ţine de cele mai multe ori de prezenţa unei comunităţi numeroase în ţara de reşedinţă, apoi există raţiuni geopolitice, economice, intensitatea relaţiilor cu ţara respectivă. Deci motivele pot fi multe, dar în cazul României, începând cu primii ani de independenţă, cum vă spuneam, am stabilit relaţii foarte puternice pe care dorim să le menţinem şi să le întărim.

Iar România este şi o ţară francofonă.

H.T.: Absolut. Şi dacă vorbim despre aceasta, actualul secretar general al francofoniei este un senegalez, fostul preşedinte Abduduf, care cred că a făcut multe tocmai pentru întărirea relaţiilor cu România în mod special.

Senegalul este cunoscut în România pentru Dakar. Cum sunt relaţiile turistice, din punct de vedere al senegalezilor care merg în România şi invers?

H.T.: Trebuie să spun că pe baza rapoartelor consulatului nostru onorific la Bucureşti, tot mai mulţi cetăţeni români merg în Senegal şi revin cu foarte bune impresii. Povestesc prietenilor lor şi îi îndeamnă să viziteze Senegalul. În jur de 200 de vize sunt emise în mod regulat cetăţenilor români anual şi de la an la an constatăm o creştere a acestei cifre.

Cu atât de multe ţări de reprezentat, cum se desfăşoară o zi din viaţa dumneavoastră la ambasadă?

H.T.: Reuşim să definim priorităţile şi să tratăm dosarele şi problemele care sunt în mod raţional. Avem personal suficient după părerea noastră şi care se dedică cu entuziasm şi eficienţă rezolvării problemelor bilaterale care apar cu ţările aflate sub jurisdicţia noastră. E nevoie de o zi completă şi credeţi-mă, 24 de ore nu sunt suficiente din păcate ca să facem toată treaba aici, dar suntem atenţi să acordăm tuturor chestiunilor care apar seriozitatea şi eficacitatea necesară, dar mai ales cu promptitudine.

Criza economică din lume reprezintă un subiect de discuţie între Senegal şi restul ţărilor, pentru a o combate împreună?

H.T.: E vorba de o criză care ne afectează pe toţi, în mod diferit. Este sigur că în acest moment, criza euro afectează mai ales ţările europene, dar ştiţi că există legături între ţările africane, în special cele ca Senegal, şi ţările francofone, care sunt legate de euro prin conturile rezervelor franceze. Aceasta face ca tot ceea ce se întâmplă cu euro să ne afecteze în mod egal şi pe noi. Deci suntem şi noi neliniştiţi cu privire la stabilitatea euro, şi a zonei euro, ba chiar la supravieţuirea zonei.

Africa nu este întotdeauna o zonă stabilă. Cum vedeţi situaţia Republicii Senegal în interiorul continentului african?

H.T.: Există asemenea probleme de stabilitate dar trebuie să spun că, contrar a tot ce se spune negativ despre Africa, Senegalul este o ţară stabilă, într-o zonă cu turbulenţe. Din această cauză ne concentrăm pe întărirea democraţiei la noi, să dăm un exemplu de bună guvernare pe plan politic şi economic vecinilor noştri. Nu e întotdeauna simplu, pentru că ceea ce se întâmplă la ei au efect şi asupra noastră. Mă gândesc aici la situaţia din Mali, care ne preocupă foarte mult, fiind o ţară cu graniţe comune. Urmărim cu mult interes evoluţiie împreună cu vecinii noştri şi urmărim să luăm măsuri proactive tocmai pentru a rezolva această situaţie.

Aveţi o lungă carieră diplomatică, aţi fost în misiune la Vatican, în SUA. Cum vedeţi schimbarea diplomaţiei în anii care au trecut, să spunem din anii 1980 până astăzi?

H.T.: Au avut loc schimbări fundamentale odată cu pericolele tot mai mari, terorismul, atentatul din 11 septembrie, care au schimbat radical lumea. Îmi amintesc primii ani din timpul misiunii mele în SUA, în anii 1970, era simplu să călătoreşti oriunde în lume. Acum vedeţi situaţia din aeroporturi, securitatea tot mai severă peste tot. Există o crispare a relaţiilor între stat şi cetăţeni, trăim într-o lume care aparent se dezvoltă într-un ritm vertiginos, dar în acelaşi timp oferă condiţii de siguranţă mai slabe ca înainte. Deci cred că vor trebui făcute eforturi pentru a strânge relaţiile dintre state, încât călătoriile să fie mai sigure, şi a restaura încrederea între diferitele blocuri antagonice, în ghilimele.