E. Hurezeanu pe tema Roșia Montană: Cred că mulți unguri se gândesc că românii vor să scoată aurul care a mai rămas din Transilvania
„Avem un trust străin, care de ani încearcă să investească. Aici nu se confruntă ideea internaționalistă, globalistă, cu neaoșismul. Aici e vorba despre unul dintre puținele concerne de minerit care are banii, tehnologia, instrumentele și notorietatea pentru a îndeplini o astfel de ispravă – cel mai mare zăcământ de aur din Europa”, a spus el.
„E o afacere româno-străină. Cine n-a mai fost sau a fost de acord de-a lungul timpului? UE și CE, mai precis PE și CE, care au păreri diferite în legătură cu exploatarea cu cianură. CE recomandă procedura ca fiind cea mai performantă, iar PE are o postură mai morală sau are grijă de interesele mari. Deci iarăși e un caz internațional”, a adăugat Emil Hurezeanu.
„În ultimii ani au intrat în conflict politicieni din Ungaria, care sunt împotriva acestui proiect. Își aduc aminte mulți în Ungaria despre prejudiciul mare creat printr-o inundație la Baia Mare cu substanțe chimice, care a infectat sute de tone de pește, calamitate produsă în urma unei operațiuni de minerit după proceduri vechi, demult depășite, care nu sunt prevăzute în proiectul Roșia Montană. Există apoi la mulți politicieni maghiari o nostalgie militantă pro-Ungaria mare, pe care o afirmă cu mijloacele cunoscute și premierul ungar, dar și următorul partid clasat, care este Port drapelul popoarelor oprimate de imperialismul european, capitalul american, eventual de tendințele de colonizare ale Israelului. Acești oameni, bănuiesc, au nostalgia integrității regatului maghiar pentru care Transilvania era provincia aleasă, Grădina zânelor. Cred că mulți unguri se gândesc vor să scoată românii aurul care a mai rămas din Transilvania, nu cumva face parte el din patrimoniul nostru istoric intangibil? Nu a exprimat nimeni asta, atenție. E un gând, mă gândesc că e una dintre explicațiile pentru care unii maghiari se gândesc împotriva unei exploatări a aurului în Apuseni, mai ales că și pentru ei, pățiți, dar și pentru români pericolul unei poluări există în continuare, pentru că apare un lac cu cianuri”, a explicat el.
„Au intrat și rușii în povestea asta, dar la nivelul presei, dintr-un motiv mai simplu. Rușii au o problemă cu ungurii în perioada crizelor din România și tensiunilor româno-ruse. Ei amintesc din când în când că avem o problemă cu minoritatea maghiară, că Transilvania e ținut hașurabil. Din când în când, atunci când există o problemă cu R. Moldova, rușii – care au o viziune a planului mare – ne aduc aminte că problemele noastre sunt cu minoritățile și că marea noastră problemă rămâne în direcția vestică. Ungurii i-au adus aminte lui Ponta a venit la putere împotriva lui Băsescu, Roșia Montană și gazelor de șist. Cel puțin trei motive sunt pe placul rușilor, în mod întâmplător”, a spus Emil Hurezeanu.
„Există și alte forme de a influența proiectul, acțiunile guvernului, există pe plan internațional o puternică tendință ecologistă care nu crede și nu vrea să cerceteze, care știe că la capătul oricărui proiect misterios, făcut în pripă, s-ar putea ascunde o catastrofă. Oamenii sunt pățiți. Vom rămâne oricum cu un gust amar cu privire la străini și dacă fac proiectul, și dacă nu”, a subliniat el.
„Un diplomat occidental mi-a spus că a discutat cu un om de afaceri interesat în povestea Cuprumin. El i-a spus Renunțăm, nu vrem să pățim ca la Roșia Montană. Dincolo de articolele critice din presa internațională la adresa pericoului ecologic, există și reacții ce nu devin publice, în consilii de administrație”, a mai spus Emil Hurezeanu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
