O decizie a Curții Constituționale ar putea anula ținta de deficit propusă de Guvern pentru 2014
Efortul bugetar pentru plata despăgubirilor este imens în actualul context bugetar. Tocmai de aceea, la începutul anului, Executivul a aprobat o ordonanţă prin care se angajase să efectueze aceste plăţi eşalonat. Pe o perioadă de 10 ani şi în tranşe de minimum 20.000 de lei. Numai că decizia Guvernului a fost considerată neconstituţională.
„Încă nu știm motivarea, să vedem ce spune Curtea, încercăm să vedem exact ce a spus, pentru că în 2010 tot CCR a spus că toate hotărârile judecătorești prin care câștigaseră profesori, funcționari publici se amână. Acum s-a spus că nu se mai pot amâna și nu mai știu exact, trebuie să vină Boc înapoi ca să se poata amâna? Sper că nu. Trebuie să vedem motivarea, altfel ar fi în contradicție totală cu ce a decis Curtea în cazul Guvernului Boc atunci când a eșalonat”, a spus premierul Victor Ponta.
Plata datoriei în 2014 ar însemna o creștere a deficitului bugetar la peste 2,5%, nivel neacceptat de instituțiile financiare internaționale. Însă, date fiind condițiile excepționale, s-ar putea să fie acceptată o derogare.
Susținătorii plăților imediate spun că majoritatea celor care solicită aceste despăgubiri sunt foarte bătrâni și nu ar mai apuca să le primească dacă ele vor fi eșalonate pe o perioadă foarte lungă de timp.
Acest tip de probleme au fost rezolvate, sub diferite forme juridice, încă de la începutul anilor 90 în toate statele est-europene. Excepție au făcut doar Azerbaidjan, Georgia, Bosnia și Herțegovina.
Banii trebuie plătiți de Guvernul Român în baza tratatelor pe care România le-a semnat în perioada 1940-1947, care vizau acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile sechestrate sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
