VANDALISM GRAFIC. Mii de clădiri şi monumente sunt mâzgălite cu grafitti

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Nicușor Dan: „Piedone este un interlop”/ Piedone: „Mă pot vota interlopi, dar nu sunt asociat cu ei”

Incendiu puternic lângă Centura Capitalei

Scandal la un liceu renumit din București

Incident la stația de metrou Piața Unirii. Toți călătorii au fost evacuați dintr-un tren

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Desenatorii îşi etalează talentul pe unde se poate: clădiri istorice, garduri, pasaje, staţii de metrou sau cabine telefonice. Unii se străduiesc să realizeze desene elaborate, care denotă înclinaţii artistice şi inspiraţie. Alţii însă se rezumă doar la mâzgălituri şi cuvinte obscene.

Artiştii urbani se simt neînţeleşi. „Nu poţi să te opreşti din asta. E ca un drog, o nebunie a noastră pe care nu poate să o înţeleagă nimeni, atâta timp cât tu nu faci chestia asta”, spune un „graffer” care se prezintă Joker.

Specialiştii susţin că în spatele acestor desene există o explicaţie de natură psihologică. „Această nevoie se poate datora anumite probleme de relaţionare, de afirmare sau identitate personală”, crede psihologul Jeni Chiriac. „O formă de a striga societăţii, comunităţii restrânse, faptul că ei există, faptul că există o problemă, faptul că au ceva de spus, faptul că îi deranjează ceva. Este apanajul, dacă aş putea spune, al tinerilor, adolescenţilor, se regăseşte în anumite grupuri. Este ca un fel de marcă înregistrată personală.”

Tinerii dau dovadă de creativitate în doză egală cu îndrăzneala, atunci când vine vorba despre vandalismul grafic, iar autorităţile se plâng că vandalii sunt greu de identificat. Desenatorii, spun ei, operează mai mult la periferie şi nu stau prea mult într-un singur loc. Vandalii consideră însă că desenele lor sunt o formă de artă. Cel mai aproape de adevăr ar putea fi grafferii, pentru care s-au organizat şi concursuri de-a lungul timpului.

În eforturile de a scăpa de așa-zișii mâzgălitori de pereţi, faptele acestora au fost scoase în afara legii încă de acum doi ani. Potrivit Legii nr. 61/2011, cei care desenează pe pereţii caselor pot fi amendaţi cu sume cuprinse între 100 şi 500 de lei. Sancţiunea nu îi împiedică însă pe unii tineri să mâzgălească în văzul lumii.

Graffiti-ul modern a fost importat în lumea întreagă din New York-ul anilor '70, când tinerii protestau desenând pe ziduri, metrouri, trenuri. Mesajele au evoluat odată cu stilul, de la ironic, şocant, provocator, la amuzant, abstract. În România, graffiti-ul a pătruns după Revoluţie.