Lazăr a prezentat raportul pe 2017, în lipsa lui Toader: Măsura arestului preventiv, aplicată fără excese

Data actualizării: Data publicării:
180307_BILANT_MP_augustin lazar_03_INQUAM_Photos_Octav_Ganea crop
Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Ministerul Public îşi prezintă miercuri bilanţul de activitate pe 2017, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis. Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, nu a confirmat că va veni la prezentarea bilanţului Ministerului Public. El a lipsit şi de la bilanţul DNA. Urmăriți declarațiile LIVE aici.

180307_BILANT_MP_augustin lazar_03_INQUAM_Photos_Octav_Ganea
Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Actualizare 11:10. Procurorul general al României a început prezentarea bilanțului. Urmăriți declarațiile LIVE aici:

Am decis în acest an să desfășurăm analiza în sala de marmură a Cercului Militar Național, în considerarea contribuției Parchetelor Militare.

În 2017, procurorii militari au realizat o activitate substanțială, au avut o contribuție relevantă. Au clarificat aspecte ale istoriei recente a României și au avut o contribuție la ridicarea monitorizării pe care Comitetul miniștrilor din Consiliul Europei o exercită asupra României.

Procurorii se bucură de statutul de magistrat care le conferă în activitatea judiciară respectul şi autoritatea cuvenite, iar, în contrapondere, le atrage şi o mare responsabilitate. Atenţia publică permanent şi uneori insistent orientată către munca procurorilor a impus, alături de responsabilizarea amintită, asumarea unei conduite integre, a unei ţinute etice înalte care să faciliteze acceptarea de către societate fără rezerve a produsului activităţii Ministerului Public.

În anul 2017, procurorii şi-au îndeplinit cu profesionalism atribuţiile legale, acţionând pentru apărarea ordinii de drept şi pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Prevederile constituţionale şi legale asigură în prezent, în mod practic şi efectiv, independenţa operaţională a procurorilor în luarea deciziilor în activitatea judiciară şi împiedică imixtiuni sau ingerinţe ale altor autorităţi din afara puterii judecătoreşti.

Bilanțul pe 2017 se desfășoară sub auspiciile Centenarului Marii Uniri. În acest context se înscrie și publicarea recentă a lucrării „Protecția juridică a patrimoniului cultural”. E un ghid de referință pentru activitatea colegilor noștri.

Am avut peste 1,75 milioane de dosare în anul 2017, iar peste 530.000 au fost soluționate.

Aproape 60.000 de inculpați au fost trimiși în judecată, dintre care aproape 4.000 sunt minori - un număr care trebuie să ne pună pe gânduri. Au fost arestați preventiv circa 10% - măsurile preventive au fost aplicate echilibrat, fără excese.

Peste 10.000 de inculpați dintre cei 20.000 care su săvârșit infracțiuni contra siguranței circulției pe drumurile publice au fost sub influența alcoolului. Ne atrage atenția asupra carențelor educației unor oameni.

Au fost achitați preventiv 1,7% dintre inculpații trimiși în judecată în 2017 - un procent asemănator cu cel de anul trecut.

Foarte mulți inculpați trimiși în judecată pentru violența în familie. Foarte mulți copii victime ale violenței din partea părinților: 162.

Este necesar să luăm msăuri care să prevină sâvârșirea acestor infracțiuni.

Cazurile reprzzentative: acordarea titlurilor de luptător în revoluție - o cauză compelxă; dosarul Hexi Pharma; furtul tezaurelor antice - au fost recuperate două tabule de bronz și cel mai vechi document epigrafic și legislativ găsit pe teritorriul României; cauza cunoscută generic Mineriada - au fost trimiși în judecată inculpații.

2.500 dintre inculpați au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, adică 4,2 la sută - un trend bun.

Remarcăm participarea masivă a procurorilor, voluntar, la orele de educație juridică în școli.

Prioritățile Ministerului Public pentru 2018: modernizarea în sensul informatizării Ministerului Public; furnizarea unui serviciu public profesionist; consolidarea progreselor în combaterea corupției; promovarea standardelor europene în ce privește drepturile omului; consolidarea unui corp de procurori integri.

 


Actualizare 11:00. De la bilanțul lipsește și șefa CSM, judecătoarea Simona Marcu. Ea nu a fost prezentă nici la bilanțul DNA de săptămâna trecută, în schimb este prezent șeful secției de procurori din CSM, Codruț Olaru.


Augustin Lazăr a vorbit recent, într-un interviu acordat Digi24, despre problemele şi despre ultimele atacuri la adresa Justiţiei. Întrebat despre faptul că a cerut un control de amploare la Ministerul Public, la direcțiile DNA și DIICOT, parchetele din tară, procurorul general al României a afirmat că scopul este de a asigura „independența profesională a procurorilor pe fiecare grad de jurisdicție”.

De asemenea, el a vorbit și despre valul mare de politiceni care pleacă din țară, în așteptarea sentințelor sau în cazul unor procese aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Nimeni, dacă pleacă undeva, nimeni nu se poate asigura că a scăpat de a răspunde penal, de a executa o pedeapsă care a fost dată de o instanță din România. Nu are unde să fugă. Vedeți că trăim într-o lume foarte globalizată, în care există o cooperare judiciară internațională formidabilă, în care cererile de comisie rogatorie se trimit pe net, imediat, mandatele de executare a pedepselor sunt comunicate instant la autoritatea judiciară competentă. Există cooperare între toate organele judiciare din lume, nimeni nu poate dormi liniștit pe perna lui dacă are un mandat de executare, chiar dacă se află la mii de kilometri de România”, a declarat el.

Pe de altă parte, Augustin Lazăr a criticat aspru modificările aduse la legile justiției, declarate rând pe rând parțial neconsituționale de către CCR. El s-a referit în mod special la modificările referitoare la pensionarea mai rapidă şi la înăsprirea răspunderii magistraţilor. Aceste două schimbări îi vor încuraja pe magistraţi să plece mai repede la pensie, lăsând fără judecători şi procurori mai multe instanţe şi parchete, a adăugat procurorul general, precizând că o treime din magistraţi se califică pentru a ieşi din sistem.

„Acest impact a fost sintetic exprimat de CSM atunci când a făcut calculele respective și a estimat că până la sfârșitul lunii ianuarie 2018 ar avea vocație la pensionare, dacă noile legi ar intra în vigoare, 747 de procurori, ceea ce ar reprezenta ceva mai mult decât o o treime din Ministerul Public, şi 1400 şi ceva, aproape 1500 de judecători. Aceasta ar fi o ofertă de nerefuzat de un magistrat care are aceste condiții: vrei să mergi la pensie cu o pensie mai mare decât salariul, sau vrei să rămâi și să muncești și să pierzi totul? Fiindcă, în aceste condiții de răspundere, s-ar putea să nu convină multor magistrați să-și continue activitatea. Că în România ar fi un număr mai mare de judecători și procurori raportat la populație – dar noi trebuie să facem niște studii care trebuie să fie raportate la volumul de activitate pe care îl avem în lucru. Va rog să observați că, spre exemplu, anul trecut, Ministerul Public român a avut pe rol circa 1,7 milioane de dosare de soluționat, ceea ce reprezintă un volum enorm. Din acest volum mare au fost soluționate jumătate de milion, 533.000 de dosare, în condițiile în care din schema Ministerului Public lipsește circa 13% și ceva, 14%. 300 și ceva, 400 de procurori lipsesc pentru că nu reușește Institutul Național ar Magistraturii să asigure fluxul necesar care să acopere pierderile din schema de funcționare, în condițiile în care unii ies la pensie, alți trec judecători”, a declarat Lazăr, pentru Digi24.

Pe același subiect Augustin Lazăr: Problema României este că nu avem parchet specializat pentru magistrați sau faptul că avem corupție?

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri