Augustin Lazăr: Problema României este că nu avem parchet specializat pentru magistrați sau faptul că avem corupție?
Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a vorbit pe larg, în exclusivitate pentru Digi24, despre ultimele atacuri la adresa Justiţiei și despre modificările propuse la legile Justiţiei, care ar putea duce la plecarea a numeroși magistrați din sistem.
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Privind înapoi, vi se pare o propunere întemeiată? Dumneavoastră, în calitate de procuror general al României, aveți ce să îi reproşaţi procurorului şef al DNA?
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Așpteptăm cu mult interes motivarea secţiei de procurori pentru a vedea care au fost considerentele de fond, de formă pentru care au dat acest aviz. Unele dintre considerente au putut să fie remarcate chiar acolo, în cursul dezbaterii. Anumite aspecte au fost clarificate pe loc și ele au pus în evidență și punctul de vedere al Ministerului Public, care a fost întemeiat, în sensul că nu ar exista motive temeinice pentru cererea de revocare. Procurorii de la DNA au efectuat un calcul corect al achitărilor. Numărul de achitări din 2017... remarcăm scăderea lor cu 9% față de perioada anterioară.
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: S-a discutat foarte mult despre spaţiul de manevră pe care îl are ultimul actor în mecanismul descris de lege. În calitate de procuror general, cum interpretaţi, pentru că s-a spus că preşedintele poate interpreta şi mai este şi a doua interpretare - preşedintele este obligat să accepte propunerea care vine de la ministrul Justiţiei?
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Eu nu doresc să anticipez în niciun mod decizia prezidenţială. Eu cred că președintele se va uita şi la modul în care vor motiva colegii noştri de la CSM. Va conta foarte mult faptul că evaluarea unui magistrat de la Ministerul Public cu funcție de conducere trebuie să se realizeze pe baza standardelor interne ale instituțiilor justiției. Sunt nişte criterii, foarte bine cunoscute, ele sunt avute în vedere de cei din interiorul Justiţiei, de instituţiile abilitate să facă evaluările. Orice evaluare din exterior are clar un caracter politic, mai ales că am auzit în spaţiul public sugestiile care i se dădeau ministrului Justiţiei, cum ar trebui să procedeze, într-un mod sau altul. Evident că politicienii pot să aibă o dezbatere publică fără niciun fel de problemă. Este o dezbatere liberă, lume liberă. Dar tocmai de aceea CSM, care este garantul independenței magistraților - și tocmai de aceea legile care datează din 2004, cele trei legi care reglementează sistemul justiției, prevăd modul în care se evaluează activitatea unui înalt magistrat al Ministerului Public. Garantul magistraturii nu poate fi în nicun mod afectat de cineva de la executiv, din exterior.
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Dumneavoastră aţi cerut un control de amploare. Ce speraţi să obţineţi, care este scopul lor?
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Văzând problemele care au apărut în mediul public în ultima perioadă, am constatat că este absolut necesar să întreprindem o acţiune de scanare pe toată suprafaţa Ministerului Public, a tuturor vulnerabilităţilor care există în unităţile de parchet. Noi trebuie să acţionăm preventiv, probleme disciplinare, dosare lăsate în nelucrare de mulţi ani, deşi noi avem un ordin care impune verificarea periodică a tuturor dosarelor care întârzie, iar de cele mai multe ori sunt dosare complexe, în care trebuia să fie făcută expertiza, cooperare judiciară internațională, dosare în care s-au ivit conflicte de competență între diverse structuri ale Ministerului Public, și au circulat dosarele de la o structură la alta.
În astfel de situaţii trebuie să vedem care sunt vulnerabilitățile existente și ce măsuri putem lua. Daca există indicii de abateri disciplinare de încălcare a codului deontologic, etc, sesizam Inspecția Judiciară pentru cercetări.
„Bombele media, probleme de drept”
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Dezbaterile care s-au făcut în jurul unor acuzaţii disciplinare, în jurul unor înregistrări apărute în spaţiul public. Cum percep aceste atacuri, se simt procurorii timoraţi? V-au spus că nu mai au curaj să investigheze?
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Ministerul Public este o instituţie puternică, alcătuită din profesionişti, nu sunt nişte oameni luaţi de două trei-zile ca să facă anchete. Ce m-a impresionat cand am preluat mandatul a fost să văd resursa de forță profesională care există în Ministerul Public.
Ministerul Public are oameni care preiau cu atenție toate situațiile apreciate ca fiind bombe mediatice, să vadă care este problema de drept din ea. Fiecare bombă de media are o problemă de drept care e rece. Multă lume ar dori ca săptămâna viitoare sa avem vinovații, capete tăiate, etc. Nu se poate. Sunt proceduri legale foarte laborioase.
„Comisia Europeană ştie ce se întâmplă în România”
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Cum se vede de la Comisia Europeană sistemul judiciar din România? Vă întreb acest lucru în contextul în care săptămâna trecută aţi avut, alături de alţi procurori şefi din sistemul judiciar, o discuţie cu prim-vicepreşedintele Comisiei.
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Lucrurile se văd foarte clar, din câte mi-am dat seama. Ei ştiu foarte bine ce se întâmplă în România, dar şi în alte state, iar prin propoziții scurte și expresive și-au exprimat punctul de vedere. Justiția româna a făcut progrese, e independentă, funcționează bine, a făcut progrese de atâţia ani, nu vă opriți, consolidaţi aceste progrese, consolidaţi-le. E o mare răspundere și pentru noi. Tot ce bruiază În jur... trebuie să înțelegem că sunt niște oameni care se află în proceduri judiciare și care încearcă soluțiile cele mai bune pentru a se putea apăra. Dacă cine a fost condamnat la fond şi aşteaptă apelul speră, la consilierea cuiva, că dacă arată în public nişte fragmente dintr-o anume înregistrare, să se poată apăra cumva. Speră! Noi nu îi putem reproşa prea mult unei asemenea persoane că înţelege să se apere într-un anume mod.
Politicienii şi statul paralel
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Se vorbeşte în spaţiul public despre statul paralel, despre republica procurorilor, există o coaliţie a instituţiilor sau a oamenilor din instituţii de forţă, aşa cum sunt numite parchete, care acţionează din umbră? 22.08
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Sunt niște expresii pe care le-am auzit în discursul politicienilor, dar le-am auzit și în Italia, acum foarte mulți ani de zile. Mărturisesc că la vremea aceea, când veneau experții italieni, nu îmi imaginam că și la noi urma să fie citat același discurs care era la ei. Este absolut interesant, puține lucruri sunt brevetate ca fiind noi. Ele circulă de colo-colo, în limbajul celor care se exprimă public.
Noi nu putem să impunem, instituțiile judiciare, cum să vorbească politicienii, pentru că din fericire suntem un stat liber al UE și ei înțeleg ca în discursul pe care îl au să folosească acești termeni. Eu mă îndoiesc de rigoarea lor, dar în dezbaterea publică oricine poate să spună ce crede și ce îl caracterizează ca personalitate morală.
„747 de procurori ar putea pleca”
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Care va fi impactul modificărilor care au trecut de CCR, care probabil vor rămâne în forma finală a legilor, chestiunea legată de pensionări, de pregătirea profesională iniţială?
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Acest impact a fost sintetic exprimat de CSM atunci când a făcut calculele respective și a estimat că până la sfârșitul lunii ianuarie 2018 ar avea vocație la pensionare, dacă noile legi ar intra în vigoare, 747 de procurori, ceea ce ar reprezenta ceva mai mult decât o o treime din Ministerul Public, şi 1400 şi ceva, aproape 1500 de judecători. Aceasta ar fi o ofertă de nerefuzat de un magistrat care are aceste condiții: vrei să mergi la pensie cu o pensie mai mare decât salariul, sau vrei să rămâi și să muncești și să pierzi totul? Fiindcă, în aceste condiții de răspundere, s-ar putea să nu convină multor magistrați să-și continue activitatea. Că în România ar fi un număr mai mare de judecători și procurori raportat la populație – dar noi trebuie să facem niște studii care trebuie să fie raportate la volumul de activitate pe care îl avem în lucru. Va rog să observați că, spre exemplu, anul trecut, Ministerul Public român a avut pe rol circa 1,7 milioane de dosare de soluționat, ceea ce reprezintă un volum enorm. Din acest volum mare au fost soluționate jumătate de milion, 533.000 de dosare, în condițiile în care din schema Ministerului Public lipsește circa 13% și ceva, 14%. 300 și ceva, 400 de procurori lipsesc pentru că nu reușește Institutul Național ar Magistraturii să asigure fluxul necesar care să acopere pierderile din schema de funcționare, în condițiile în care unii ies la pensie, alți trec judecători.
„Alte țări n-au problemele noastre”
Noi, atunci când ne uităm câţi procurori ne-ar trebui pentru România, nu trebuie să ne uităm la Danemarca sau statele nordice, unde colegii noștri au 2-3 dosare pe rol, pentru că lucrurile sunt așezate de ani de zile, ei nu au problemele de restituit proprietatea, nu au tentații de fraudat procedurile de restituire a proprietății, nu au traficul acesta de oameni, problematica, traficul care se produce pe teritoriul României, de migrație ilegală, de furturi de bunuri culturale, de droguri și multe lucruri, trebuie să ne gândim foarte serios când evaluăm, cu câte dosare vor rămâne cei care rămân dacă vrem să reducem schema Ministerului Public.
Dacă cineva a propus, trebuie să avem și un bun simț juridic al propunerilor și dacă cel care propune nu are un astfel de echilibru, trebuie să îl observe legiuitorul, nu să dea impresia că se face un fel de barter - noi vă dăm ceva ce vă doriți voi foarte mult și lăsați-ne și nouă ceva ce ne dorim noi foarte mult. Fiindcă ce contează aici e interesul public, nu interesul celor două categorii care studiază sau interesele celor care studiază actele normative.
„Trebuie parchet pentru 6 dosare?”
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Ce spun cifrele? Judecătorii şi procurorii din România intră des în conflict cu legea? Ar avea judecătorii şi procurorii de la acea viitoare ipotetică secţie specială ce munci?
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Cifrele sunt seci, dar ele ne spun totul. Anul trecut am avut aproape o mie de dosare penale la nivelul întregii țări, denunțuri împotriva procurorilor, judecătorilor. Prin urmare, cifrele ne spun că există o dorință de a se cerceta din partea persoanelor care au fost cercetate. O mare nevoie din partea acestora. Dacă veți merge la un penitenciar veți găsi un procent foarte mic de oameni care să își recunoască vinovăția.
Trebuie să facem un parchet specializat contra abuzurilor magistraților, aşa cum am auzit pe cineva spunând zilele trecute? Un politician, evident, că ei au acest apanaj, al ridicării unor probleme. Dar ne întrebăm. Problema României este faptul că justiția română nu are un astfel de parchet specializat sau faptul că avem corupție? E lansat pentru dezbatere publică, fără contre, dacă suntem într-un stat UE atunci trebuie să analizăm toate aceste aspecte. De ce pentru şase - trei procurori, trei judecători - ar trebui să facem un parchet specializat împotriva abuzurilor judecătorilor şI procurorilor? Aşa s-a exprimat acea persoană. Corupția endemică face această necesitate de a face o structură ca DNA. Dar cineva se gândește că i-ar trebui o contrapondere. Care să fie acest parchet specializat împotriva abuzurilor magistraţilor. Şi atunci va fi bine.
„Dosarul Revoluţiei, o provocare”
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Dosarul Revoluţiei. Există un orizont de timp pentru soluţionarea acestei anchete?
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Dosarul acesta este un dosar vechi și o provocare la inteligența profesională a magistraților. E o filă din istoria patriei. A trecut un sfert de secol de la Revoluție și românii vor să știe fundamentul solid pe care stau instituțiile statului român, ce este corect, ce a fost legal, ce a fost ilegal. Am luat ca o prioritate acest dosar, cu atât mai mult cu cât România a suferit condamnări la CEDO pe aceasta temă. Au fost constituite niște echipe de procurori foarte competenți, cu un nivel profesional foarte bun și care lucreaza zi de zi în această cauză.
Suntem într-un stadiu avansat în care multe aspecte au fost clarificate. Zic că într-un termen rezonabil, până la sfârșitul acestui an, în mod normal acest dosar ar trebui să fie soluționat.
„Nimeni nu scapă de pedeapsă”
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Inculpați care au proceduri judiciare în curs, cele mai multe aproape de o decizie definitivă, nu mai sunt de găsit, nu mai vin la procese, pleacă din ţară. Mulţi nu au restricţii. Cum vede Ministerul Public o rezolvare, astfel încât să îi tragem la răspundere pe cei găsiţi vinovaţi şi să nu îi căutăm prin toată lumea?
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Majoritatea acestor situații se află pe rolul instanțelor de judecată. Unii sunt condamnaţi la fond, alţii definitiv şi apar situații emoționale de acest gen.
Sistemele judiciare și standardele europene au evoluat până acolo încât acești oameni au voie să circule liber sau să îşi trimită numai avocaţii la instanţă.
Nimeni, dacă pleacă undeva, nimeni nu se poate asigura că a scăpat de a răspunde penal, de a executa o pedeapsă care a fost dată de o instanță din România. Nu are unde să fugă. Vedeți că trăim într-o lume foarte globalizată, în care există o cooperare judiciară internațională formidabilă.
„4000 de inculpaţi minori violenţi”
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Ministerul Public îşi va prezenta bilanţul zilele următoare, ce arată datele cu privire la o temă Îngrijorătoare, cea a violenţei în familie?
Augustin Lazăr, procurorul general al României: Dintre cei 60 mii de inculpati trimişi anul trecut în judecată, cei mai mulţi, 35%, au fost trimiși pentru infracțiuni la regimul circulației pe drumurile publice. Aici observăm educația oamenilor și infrastructură. Circa 23% dintre inculpați au infracțiuni contra patrimoniului, după acestea vin infracțiunile contra persoanei, unde sunt 20% din inculpați. Atrage atenţia această creştere progresivă, mai ales că în cazul infracțiunilor contra persoanei sunt foarte multe infracțiuni de violență, iar în ce privește violența domestică avem 1.500 de inculpați trimiși în judecată.
Din cei 20% inculpați pentru infracțiuni contra persoanei circa 4.000 sunt minori. Foarte mulți minori care sunt lipsiți de ocrotirea părinților. Părinții lor circula în străinătate. Am remarcat că este necesară consolidarea educației pentru acești minori, pentru tineri, în general.
Vom avea o lume educată sau nu o vom avea deloc, dacă nu ne ocupăm de acești tineri. Sunt ca plastilina, foarte bine modelabili. Ei sunt foarte receptivi. Dacă vor fi prinși în găști infracționale de cartier, va fi o mare problemă pentru societatea europeană a viitorului.
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Ați vorbit despre viitor. Suntem în anul centenarului. Cum arată justiția la 100 de ani de Românie modernă şi care e proiecția pentru viitor?
Augustin Lazăr, procurorul general al României: În anul Centenarului, justiția română se prezintă ca o justiție europeană puternică, cu instituții reformate, cu magistrați absolvenți al Institutului Național al Magistraturii, o instituție de eficiență europeană. Volumul pe care dorim să îl scoatem în luna martie, primul volum prin protejarea patrimoniului cultural al României privind jurisprudența în domeniu, se constituie într-un omagiu pe care procurorii Ministerului Public îl aduc Anului Centenar, dar și anului european al patrimonului cultural, declarat de Comisia Europeană.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
