Sari la conținut

Decizii definitive ale justiției așteptate de foști miniștri în 2018

Marile dosare de corupţie au bătut pasul pe loc în 2017, ba chiar au regresat. Este cazul dosarelor ce îi vizează pe liderii partidelor de la guvernare, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, reluate de la zero în toamna anului care se încheie şi care, cel mai probabil, nu se vor soluţiona definitiv în 2018. Sunt însă procese începute în 2015 sau 2016 care se apropie cu paşi repezi de final - dosarul Gala Bute, cel al preşedintelui PNL sau unul dintre dosarele fostului ministru al transporturilor, Dan Şova. Tot în 2018 este de aşteptat să înceapă şi judecata în dosarul Mineriadei, iar procurorii militari să dea o soluţie, aşteptată de mai bine de 28 de ani, în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989.

Prima decizie in dosarul Gala Bute a venit în primăvara acestui an, la doi ani distanţă de debutul procesului. Cele mai mari pedepse le-au primit Elena Udrea, șase ani de închisoare pentru luare de mită şi abuz în serviciu, şi fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box, Rudel Obreja, găsit vinovat pentru complicitate la luare de mită şi evaziune fiscală. În plus, Elena Udrea este obligată să plătească Autorităţii Naţionale de Turism peste 8 milioane de lei şi să înapoieze 900.000 de euro unor finanţatori. Instanţa a decis şi să-i confişte peste un milion de lei. Alte 3 milioane de lei au fost confiscaţi de la Rudel Obreja, care este obligat să plătească aproape 800 de mii de lei Autorităţii Naţionale de Turism. Totuşi, judecătorii au apreciat că nu sunt probe prin care să o condamne şi pentru deturnare de fonduri europene.

Procesul s-a reluat în toamnă, după ce acuzaţii, în frunte cu fostul ministru al dezvoltării, au contestat sentinţele.

„Şase ani de închisoare pentru 'Gala Bute', în condiţiile în care nu mi s-a admis expertiza. Infracţiunea de abuz în serviciu este o infracţiune cu prejudiciu. Din moment ce nu avem expertiză, de unde ştim că avem prejudiciu? Acesta este numai un exemplu din tot ce este în această mizerie de dosar”, declara Elena Udrea la 23 octombrie 2017.

Procesul deja a ajuns în etapa reaudierilor, aşa că în cel mult un an ar trebui să apară sentinţa definitivă.

Ludovic Orban a scăpat, în primă instanţă, de dosarul în care DNA l-a acuzat că a încercat, ilegal, să strângă bani pentru campania electorală din 2016.

„Instanţa de fond m-a achitat, sunt un om cinstit, care nu a încălcat legea, un om căruia i s-a făcut o mare nedreptate prin realizarea acestui dosar. Apelul DNA-ului nu aduce absolut nimic nou, nu are niciun fel de argument”, declara Ludovic Orban, președintele PNL.

Procesul a avansat între timp, iar decizia finală ar putea fi luată chiar la începutul lui 2018.

Constantin Niţă şi Dan Şova au fost, la rândul lor, condamnaţi în primă instanţă în 2017. Procesele lor urnmează să fie tranşate în 2018 de Completul de 5 Judecători de la Curtea supremă.

Un pas înapoi au făcut în 2017 mai multe dosare grele - Liviu Dragnea, Călin Popescu Tăriceanu şi Gabriel Oprea au beneficiat de un răgaz, după ce Curtea Supremă a decis reluarea proceselor lor. Motivul: Unul dintre membrii completului s-a pensionat, iar judecătorul care l-a înlocuit a decis reluarea tuturor audierilor. În cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor, asta a presupus reluarea audierilor inculpaţilor.

Liviu Dragnea a anunţat însă că vrea să dea o declaraţie abia la finalul procesului. Între timp, au fost audiaţi o parte din martori. În cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, magistraţii au avansat cu reaudierea martorilor, aşa că este de aşteptat ca, în 2018, să pronunţe o primă decizie.

Anul 2017 a lăsat la vedere efectele unor decizii ale Curţii Constituţionale cu mare impact asupra a sute de dosare aflate în lucru la parchet sau în faza de judecată. Cea mai importantă - hotărârea care a dezincriminat abuzul în serviciu prin încălcarea legislaţiei secundare.

„În acest an, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale, 245 de dosare au fost clasate, dar acest lucru nu este relevant, ci faptul că 188 de milioane de euro care au fost prejudicii în aceste dosare rămân nerecuperate şi aceste fapte nu mai pot fi investigate! Vorbim despre un tip de infracţionalitate repetitivă, care este generalizată când vorbim de achiziţii publice şi nu mai poate fi investigată de DNA pe viitor, pentru că avem o decizie a Curţii. Haideţi să ne imaginăm că dacă aceste efecte s-au produs doar ca urmare a deciziei Curţii, ce se întâmplă dacă modificăm şi noţiunea de funcţionar public şi instituim şi un prag minim la abuz”, declara în noiembrie Laura Codruța Kovesi, șefa DNA.

Declaraţiile erau făcute în contextul în care Parlamentul a dezbătut şi votat modificări importante la Legile justiţiei, dar şi la codurile penale, schimbări privite drept o ameninţare de mare parte dintre judecători şi procurori, care au ieşit chiar şi în stradă, pentru a îşi arăta dezacordul.

„Autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti... În acest atac au fost implicate, în mod nelegal, forţe ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naţionale, Serviciului Român de Informaţii, precum şi peste zece mii de mineri”, declara, în 13 iunie, Marian Lazăr, procuror militar.

Trimis în judecată în vara lui 2017, dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 nu a avut nicio înfăţişare până la finalul anului. După ce a cerut lămuriri cu privire la acuzaţii, dar şi în legătură cu problemele de procedură ridicate de apărare, Curtea Supremă a stabilit că procesul va începe în februarie 2018.