Ion Ficior a recuzat instanța pentru că n-ar avea șansa să primească pedeapsă blândă

Ioan Ficior i-a recuzat, miercuri, pe cei trei judecători de la instanţa supremă care judecă dosarul în care este acuzat de infracţiuni contra umanităţii, avocatul fostului comandant al Coloniei de muncă de la Periprava motivând că aceştia s-au antepronunţat într-o cauză similară şi astfel şansele lui Ficior să primească o pedeapsă sub 20 de ani sunt foarte mici.

Avocatul lui Ficior, Pavel Abraham, a arătat în faţa instanţei că motivul recuzării completului de judecată format din Francisca Vasile, Ionuţ Matei şi Horia Selaru este că acesta a spus anterior că soluţia este previzibilă într-un dosar similar, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o antepronunţare.

Pavel Abraham a arătat că, în condiţiile în care judecătorii s-au antepronunţat, Ioan Ficior are şanse foarte mici să primească o scădere a pedepsei, raportat şi la pedeapsa stabilită într-un alt caz similar, făcând referire la pedeapsa de 20 de ani de închisoare primită în 10 februarie de Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat.

Avocatul a mai spus că fiecare cauză are istoria ei şi că erorile trecute nu trebuie reparate de justiţia modernă.

Instanţa a stabilit următorul termen pentru 18 ianuarie 2017, până atunci urmând să se soluţioneze şi cererea de recuzare.

În 30 martie, Ioan Ficior, fostul comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru infracţiuni contra umanităţii, de către Curtea de Apel Bucureşti. Decizia a fost contestată la instanţa supremă, care va da o soluţie definitivă în dosarul lui Ioan Ficior.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a arătat, în motivarea deciziei, că regimul de detenţie instaurat la Periprava şi Colonia Grind era deosebit de dur, deţinuţii fiind bătuţi, înfometaţi şi lăsaţi fără asistenţă medicală, iar în momentul în care vreunul dintre ei murea, gardienii replicau că se cheltuieşte mai puţin pentru hrană.

Ioan Ficior a fost trimis în judecată în august 2014, fiind acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici, fiind înregistrate 103 decese.

"Din probele administrate în cauză până la acest moment a reieşit faptul că regimul de detenţie aplicat de către Ficior Ioan, în perioada în care a deţinut funcţii de conducere în cadrul Coloniei Periprava, a fost unul menit să ducă la lichidarea fizică a deţinuţilor politici prin metode directe şi indirecte precum: condiţii de detenţie mizerabile şi inumane, rele tratamente; lipsa hranei adecvate; frigul extrem din barăci şi aglomerare excesivă; lipsa apei potabile care era înlocuită cu apă murdară scoasă direct din Dunăre; lipsa medicamentelor şi a asistenţei medicale sau refuzul de a acorda asistenţă medicală adecvată; aplicarea de pedepse aspre pentru abateri minore de la regulament", au arătat procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în rechizitoriu.

Un caz asemănător a fost cel al lui Alexandru Vişinescu, fostul comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, condamnat definitiv, în 10 februarie, la 20 de ani de închisoare, decizia fiind o premieră din punct de vedere judiciar.  Vişinescu este primul condamnat pentru fapte care au fost comise cu peste 50 de ani în urmă.