Prima reacție a șefei DNA după publicarea protocolului de colaborare cu SRI

Data actualizării: Data publicării:
conferinta dna kovesi_Inquam Photos Octav Ganea (3)
Foto: InquamPhotos/Octav Ganea

Procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a declarat marți dimineață că protocolul de cooperate a DNA cu SRI s-a aplicat și atunci când Daniel Morar a condus DNA.

kovesi 180228_BILANT_DNA_04_INQUAM_Photos_Octav_Ganea
Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Cu aprobarea domnului Morar, protocolul a fost multiplicat și toti procurorii din subordine au primit copii. Există dovezi scrise că acest protocol s-a aplicat, iar Daniel Morar, în calitate de procuror general, nu a denunțat niciodată acest protocol, ca fiind ilegal”, a declarat Kovesi, la Europa FM.

Procurorul șef al DNA a explicat că, atunci când a fost întocmit protocolul cu SRI, s-a constituit un grup de lucru, din care au făcut parte procurori din mai multe structuri.

„A fost, inițial, întocmit un proiect de protocol, s-au făcut observații și modificări pe marginea lui. Apoi, cu aprobarea lui Daniel Morar, acest protocol a fost multiplicat și mii de magistrați l-au aplicat ani de zile. Nimeni, nici Daniel Morar, nu a denunțat că ar fi fost ceva ilegal în acest protocol”, a mai spus șefa DNA.

Kovesi: Nu existau echipe mixte, ofițerii SRI făceau doar activități tehnice

„Părțile cooperează potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege. Protocolul nu a adăugat nimic la lege. Nu există noțiunea de echipă mixtă nicăieri în acest protocol, ci echipă comună. Dacă vorbim de o echipă mixtă, înseamnă că atunci când un procuror și un ofițer SRI fac o echipă mixtă, ei pot să facă aceleași operațiuni. În realitate, aceste echipe comune se desfășurau doar pentru desfășurarea de anumite activități. Ofițerii SRI nu administrau probe, nu audiau martori, nu făceau nici un fel de activități în cadrul dosarului penal, ci doar activități tehnice, prevăzute de lege. Atunci când procurorul solicita efectuarea unui filaj, pentru a prinde în flagrant o persoană, se întocmea această echipă comună. Asta însemna că procurorul și ofițerul se întâlneau și exista un dialog: s-a întâlnit persoana care e filată cu denunțătorul? S-au dat banii? Procurorul poate sau nu să intervină? Sigur că trebuia să existe un dialog. Ori, această activitate nu putea s-o facă procurorul singur. Atunci, acest protocol a stabilit limitele și competențele pe care le avea fiecare membru. Nu există noțiunea de echipă mixtă în acest protocol, și nu este o colaborare, ci o cooperare”, a adăugat Kovesi.

Citiți și Tăriceanu a girat în 2005, ca premier şi vicepreşedinte al CSAT, un protocol semnat între Parchetul General şi SRI

Vineri, Serviciul Român de Informaţii (SRI) a publicat protocolul de colaborare încheiat cu Parchetul General în anul 2009. Protocolul a fost semnat în februarie 2009 de procurorul general Tiberiu Niţu şi prim-adjunctul SRI Florian Coldea şi a înlocuit documente similare încheiate chiar imediat după înfiinţarea de către Guvernul Năstase a Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), actuala DNA.

Documentul are semnăturile adjunctului SRI Florian Coldea şi prim adjunctului procurorului general, Tiberiu Niţu, fiind aprobat de Laura Codruţa Kovesi în calitate de procuror general şi de George Maior, director al SRI.

Protocolul stabileşte între obiective: valorificarea eficientă a capacităţilor specifice deţinute de cele două instituţii în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor şi a factorilor de risc externi şi interni Ia adresa securităţii naţionale, care pot genera sau favoriza săvârşirea infracţiunilor; punerea Ia dispoziţie a informaţiilor relevante şi utile pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice părţilor, precum şi asigurarea protecţiei acestora; efectuarea cu celeritate a demersurilor prevăzute de lege, pentru solicitarea şi obţinerea, de către Serviciu, a mandatului pentru autorizarea măsurilor privind desfăşurarea unor activităţi în scopul culegerii de informaţii; constituirea de echipe operative comune care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru exercitarea competenţelor specifice ale părţilor, în vederea documentării faptelor de terorism şi împotriva siguranţei naţionale; acordarea asistenţei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate deţinute şi utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date şi informaţii cu acest caracter, colectarea, transportul şi distribuirea în ţară a corespondenţei oficiale; acordarea de către Serviciu, în conditiile legii, a asistenţei tehnice de specialitate procurorilor în cauzele vizând faptelor de terorism şi împotriva siguranţei naţionale, în care administrarea mijloacelor de probă impune cunoştinţe ori dotări tehnice specifice sau în cauzele în care se ascultă persoane cu identitate protejată; crearea unor mecanisme informatice care să asigure comunicarea operativă, în situaţii deosebite, a datelor şi informaţiilor necesare îndeplinirii atribuţiilor fiecărei părţi.

Conform documentului, schimbul de informaţii, date, documente şi materiale se efectuează de procurori şi ofiţeri anume desemnaţi, cu aprobarea conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unităţii de Parchet. În situaţii excepţionale, pentru valorificarea unor oportunităţi operative, schimbul de informaţii se poate face şi Ia nivelul de execuţie, cu încunoştinţarea, de îndată, a conducerii Serviciului, respectiv a conducătorului structurii/unităţii de Parchet. Schimbul se realizează Ia sediul unităţilor centrale sau teritoriale ale Serviciului sau în locuri anume stabilite de şefii acestor unităţi şi conducătorii structurii/unităţii de Parchet (centrale sau teritoriale). În cauze complexe, cooperarea efectivă se realizează pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor două instituţii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei părţi.

Protocolul prevede că se poate solicita Serviciului, prin unitatea specializată, respectiv prin direcţiile judeţene de informaţii, efectuarea unor verifiăari tehnice, cu privire Ia identitatea titularului postului telefonic propus a fi interceptat, starea de funcţiune a postului, precum şi Ia existenţa condiţiilor tehnice necesare ducerii Ia îndeplinire a prevederilor autorizaţiei. La solicitare, Serviciul va efectua verificări în evidenţele specifice a unor date apărute în procesul de realizare a interceptărilor efectuate în baza actelor de autorizare.

Documentul stabileşte că Serviciul va asigura înregistrarea comunicărilor sau convorbirilor rezultate din interceptare pe suporţi de date inseriaţi, puşi Ia dispoziţie de procuror, precum şi trimiterea acestora Parchetului sau parchetelor teritoriale. În vederea sprijinirii activităţilor specifice desfăşurate de Parchet sau parchetele teritoriale, Serviciul va asigura transcrierea comunicărilor sau convorbirilor considerate relevante în cauză. Ulterior, Ia solicitarea scrisă a procurorului, Serviciul poate asigura redarea altor convorbiri, selectate din traficul înregistrat. Solicitarea trebuie să conţină numărul actului de autorizare, criteriul de interceptare (număr post telefonic, serie IMEI a terminalului mobil, adresa IP, frecevenţa radio), data şi ora efectuării convorbirii sau comunicării. Parchetul sau parchetele teritoriale pot solicita, în scris, Serviciului stabilirea istoricului poziţiei geografice şi caracteristicele tehnice (IMSI, I MEl) ale terminalului mobil, în condiţiile legii speciale.

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri