Șapte mame-surogat, urmărite penal pentru că ar fi primit bani pentru a fi inseminate artificial

„Devine deja obositor”. Val de fake news pe rețelele sociale. Cum ne putem apăra de dezinformările care circulă pe internet

Accidente în lanț pe șoseaua de centură a unui mare oraș. Drumarii au suplimentat indicatoarele rutiere, însă fără succes

Mașinile electrice sfidează prăbușirea pieței auto. Vânzările au crescut cu 88% față de luna mai a anului trecut. Ce spun proprietarii

Tanczos Barna, despre legumele din Turcia vândute ca produse românești: Vor mai fi comercianți care să vină cu practici neloiale

Christian Eriksen s-a prăbușit în timpul meciului Danemarca – Ucraina. El era să moară, pe teren, în 2021

Tanczos Barna: Cele mai instabile sunt guvernele care nu au prim-ministru un preşedinte de partid

Chirițoiu, despre băncile amendate pentru manipularea ROBOR: Au făcut prea mult schimb de informații

UE pregătește o măsură care ar putea reduce facturile la electricitate pentru milioane de consumatori

Noi alerte de la ANM: jumătate din ţară, sub cod galben. Ploi torențiale, vijelii și grindină

Procurorii DIICOT au identificat pâna acum 12 mame-surogat. Este vorba de femei din România, dar şi Ungaria şi Slovacia. Şapte dintre ele au spus în faţa procurorilor că primeau între 1.000 şi 1.500 de lei lunar de la cuplurile care urmau să beneficieze de sarcină. Acestea provin din Români, Ungaria, Norvegia şi Grecia.

În alte cazuri, spun anchetatorii, medicii racolau tinere donatoare de ovocite, iar pentru fiecare procedură primeau câte 300 de euro. În România, donarea şi prelevarea de ovule este permisă doar dacă nu are ca scop obţinerea unui câştig. În caz contrar, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani.

În schimb, conceptul de mamă-surogat nu este reglementat. Cei doi medici reţinuţi urmează să afle în orele următoare dacă vor fi arestaţi preventiv.

Procurorii DIICOT, alături de ofiţerii de la Crimă Organizată au descins ieri la adresele a şase persoane, pe care le-au adus la sediul instituţiei sanitare, de unde procurorii au ridicat mai multe documente. 

Aceeaşi clinică privată a fost vizată anul trecut şi de o altă anchetă. Procurorii susţineau atunci că angajaţii spitalului ar fi făcut internări fictive şi ar fi trecut în evidenţe tratamente medicale inexistente, totul pentru a încasa bani de la Casa de Asigurări de Sănătate.