Iohannis a cerut la Consiliul European o viziune de securitate care să cuprindă întreaga regiune a Mării Negre, inclusiv R. Moldova

Data actualizării: Data publicării:
iohannis vorbeste cu lark rutte la consiliul european
Iohannis a cerut la Consiliul European o viziune de securitate care să cuprindă întreaga regiune a Mării Negre, inclusiv R. Moldova. Foto: presidency.ro

Klaus Iohannis a participat în perioada 14-15 decembrie, la reuniunea Consiliului European, care a avut loc la Bruxelles, Regatul Belgiei. În cadrul reuniunii, șefii de stat și de guvern s-au axat pe teme complexe, cu mize majore pentru Uniune, pentru statele membre, inclusiv pentru România și cetățenii săi. Acestea au vizat extinderea UE, revizuirea Cadrului Financiar Multianual 2021-2027, sprijinul pentru Ucraina, situația din Orientul Mijlociu, securitatea și apărarea, migrația, precum și viitoarea Agendă Strategică a UE.

O componentă importantă a discuțiilor s-a referit la extinderea UE, rezultatul cel mai important al Consiliului European pe acest subiect fiind reprezentat de formularea deciziei de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Ucraina și Republica Moldova, în conformitate cu recomandările Comisiei Europene din Pachetul de Extindere din 8 noiembrie 2023.

Președintele României a arătat că această decizie reconfirmă nu numai caracterul strategic al politicii de extindere, dar, în egală măsură, progresele impresionante realizate de cele două țări în ceea ce privește reformele solicitate de UE, în condiții foarte dificile, demonstrând fără echivoc că merită să facă parte din familia europeană.

Șeful statului a insistat pe importanța adoptării cadrelor de negociere, în conformitate cu recomandările Comisiei, această solicitare explicită a României fiind, de altfel, reflectată ca atare în concluziile Consiliului European, și a susținut, de asemenea, decizia de acordare a statutului de candidat pentru Georgia, precum și deschiderea negocierilor de aderare cu Bosnia și Herțegovina, la momentul realizării progreselor necesare în direcția respectării criteriilor de aderare.

Iohannis a insistat pe accelerarea procesului de aderare a statelor din Balcanii de Vest, subliniind faptul că România a susținut toate aceste decizii și a contribuit nemijlocit la conturarea lor.

Un alt subiect important pe agenda reuniunii Consiliului European a vizat procesul de revizuire a Cadrului Financiar Multianual 2021-2027.

Deși nu s-a putut obține consensul la nivelul Consiliului European cu privire la pachetul de revizuire, acesta a primit susținerea fermă din partea a 26 de state membre UE, inclusiv România. Tema va reveni pe agenda liderilor europeni la începutul anului 2024.

Președintele a exprimat încrederea în continuarea abordării acestui subiect de o manieră pragmatică, solidară și constructivă, astfel încât să se întrunească cât mai rapid consensul. În raport cu substanța propunerilor de revizuire, Președintele Klaus Iohannis a arătat că acestea reflectă angajamentul Uniunii în susținerea priorităților generate de evoluțiile geopolitice curente, în special finanțarea corespunzătoare a sprijinului pentru Ucraina, prin Facilitatea special creată în acest sens, în complementaritate cu celelalte măsuri de sprijin multidimensional acordate Ucrainei. De asemenea, revizuirea este de natură să contribuie la consolidarea acțiunii în raport cu obiectivele strategice vizând competitivitatea UE, gestionarea migrației, întărirea cooperării în domeniul apărării, respectiv susținerea acțiunii externe a Uniunii, cu o atenție specială acordată implicațiilor generate de agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei, implicații care au efecte și asupra altor parteneri, în special asupra Republicii Moldova.

De asemenea, președintele României a susținut ferm faptul că alocările naționale din politica de coeziune și din Politica Agricolă Comună nu trebuie afectate în contextul discuțiilor și deciziilor privind eventuale realocări de fonduri în contextul procesului de revizuire, având în vedere rolul acestora în susținerea obiectivelor naționale de dezvoltare.

În cadrul reuniunii, Klaus Iohannis a evidențiat importanța sprijinului ferm și cuprinzător al UE pentru Ucraina, pe toate dimensiunile. În context, Președintele României a argumentat necesitatea unei viziuni de securitate mai largi, care să cuprindă întreaga regiune a Mării Negre, inclusiv Republica Moldova și a scos în evidență profilul de susținător activ al României în favoarea Ucrainei, ca stat membru aflat în prima linie, atât în plan umanitar, cât și pentru tranzitul cerealelor ucrainene prin Culoarele de Solidaritate.

De asemenea, la solicitarea expresă a Președintelui României, concluziile adoptate de Consiliul European reiterează sprijinul pentru Republica Moldova în vederea gestionării provocărilor generate de agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei.

În cadrul reuniunii a fost abordată și situația din Orientul Mijlociu. În acest context, Președintele României a insistat pe necesitatea implicării sporite a UE în regiune în vederea dezescaladării conflictului și a reluării procesului de pace bazat pe soluția celor două state, în cooperare cu partenerii internaționali și regionali. Președintele Klaus Iohannis a subliniat că situația umanitară a civililor din Fâșia Gaza, ca și cea a  ostaticilor, rămâne precară și extrem de preocupantă, solicitând implicare mai mare din partea Uniunii Europene.

Pe palierul discuțiilor privind securitatea și apărarea, Președintele Românei a reiterat, încă o dată, imperativul complementarității și interoperabilității dintre UE și NATO. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a abordat o serie de inițiative cheie, precum consolidarea investițiilor și dezvoltarea capabilităților de apărare, încurajarea achizițiilor comune, definirea unei Strategii Europene pentru Industria de Apărare, consolidarea bazei tehnologice și industriale din sectorul apărării, creșterea mobilității militare. Președintele României a mai arătat că este necesar ca Uniunea Europeană să devină un furnizor de securitate mai puternic și mai credibil pentru a putea gestiona provocările și amenințările existente și viitoare. De asemenea, Președintele Klaus Iohannis a subliniat rolul crucial al relației transatlantice în asigurarea securității europene.

Concluziile Consiliului European au avut o referire și la viitoarea Agendă Strategică a UE, în condițiile în care a demarat, în octombrie, la Granada, un proces de reflecție cu privire la viitoarele priorități ale Uniunii, care va continua în lunile următoare. Președintele României a evidențiat că acest document trebuie să reflecte o viziune pe termen lung, obiectivul comun fiind o Uniune mai puternică, mai unită, mai rezilientă, mai competitivă la nivel global. Președintele Klaus Iohannis a adăugat că provocările complexe generate de războiul pornit de Rusia trebuie să funcționeze drept catalizator și să ne dea imboldul de a acționa, în continuare, curajos. Președintele României a subliniat că noua Agendă Strategică reprezintă un document esențial pentru definirea liniilor de acțiune vizând consolidarea Uniunii Europene și reducerea dependențelor strategice, mai ales în actualul context extrem de complicat. Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că obținerea de rezultate concrete pentru cetățeni trebuie să fie obiectivul statelor membre atunci când concep Agenda Strategică și, evident, aceasta trebuie să urmărească continuitatea în implementarea priorităților principale la nivelul Uniunii.

Nu în ultimul rând, în cadrul reuniunii au fost continuate discuțiile pe tema progreselor realizate în implementarea măsurilor aferente migrației, context în care Președintele României  a readus în atenție contribuția solidă a țării noastre la protecția frontierelor externe ale Uniunii.

Editor : Liviu Cojan

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri