Legile Justiției. Aviz negativ de la CSM pe propunerile lui Cătălin Rădulescu

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat negativ, joi, propunerile legislative pentru modificarea legilor Justiţiei inițiate de deputatul PSD Cătălin Rădulescu și semnate de mai mulți parlamentari ai puterii.

În ședința de joi, plenul CSM a analizat, spre adoptarea unui punct de vedere, cele trei proiecte de modificare a legilor Justiției (Legea 303/2004 privind Statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind funcționarea și organizarea CSM). Potrivit unor surse din CSM, citate de Agerpres, proiectele inițiate de deputatul PSD Cătălin Rădulescu au primit aviz negativ.

Primul proiect, de modificare a Legii 303/2004, prevede ca șefii Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general și șefii DNA și DIICOT să fie numiți de Senat la propunerea ministrului Justiției, cu avizul CSM.

În expunerea de motive, iniţiatorul a arătat că şefii de parchete ar trebui să fie numiţi de Senat având în vedere că acesta din urmă „exercită mandat de reprezentativitate dat de popor ca deţinător al suveranităţii naţionale”, iar propunerea ar trebui să aparţină ministrului Justiţiei „ca reprezentant al ministerului care veghează la respectarea puterii judecătoreşti, ca una dintre cele trei puteri statale fundamentale”.

Un al doilea proiect vizează modificarea Legii 304/2004. E vorba de situaţia completului de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar iniţiativa prevede că „apelul nu poate fi declarat decât în favoarea inculpatului”.

În fine, al treilea proiect inițiat de Cătălin Rădulescu priveşte modificarea Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în ideea ca inspectorii Inspecţiei Judiciare să deţină mandate de nouă ani şi să aibă la activ o vechime de cel puţin 12 ani. 

Tot deputatul PSD Cătălin Rădulescu, cunoscut drept „deputatul mitralieră”, a depus, într-o singură zi, 18 decembrie 2017, alte trei proiecte de lege, vizând de data aceasta Codul penal și Codul de procedură penală. Pe lângă redefinirea unor infracțiuni precum luarea și darea de mită, traficul de influență și abuzul în serviciu, proiectele prevăd reducerea pedepselor și posibilitatea ca ele să fie executate la domiciliu, dar și abrogarea integrală a art. 299 din Codul penal, articol care se referă la „folosirea abuzivă a funcției în scop sexual”.