Partidul AUR a șocat opinia publică zilele trecute prin propunerea de modificare a sistemului juridic din România. În Programul de guvernare al AUR se vorbește despre “organizarea de curți cu jurați, formate din cetățeni români majori și cu capacitate deplină de exercițiu, care să soluționeze cazurile penale grave și procesele colective sau de clasă”. Acestea ar putea fi organizate împotriva multinaționalelor, guvernului, presei care ”dezinformează”, împotriva producătorilor de vaccinuri etc. Am stat de vorbă cu mai mulți parlamentari ai partidului AUR în încercarea de a afla mai multe detalii despre cum cred ei că vor funcționa aceste tribunale ale poporului.
Claudiu Târziu este senator al României și numărul doi în conducerea AUR. El ne-a explicat că documentul în care se vorbește despre introducerea unor curți de jurați nu este unul definitiv, ci doar o propunere a partidului aruncată în dezbaterea publică.
“Noi dorim o schimbare a felului în care se face justiția în țara noastră. Și ne-am inspirat după modelul american când am făcut această propunere”, a declarat Claudiu Târziu.
L-am întrebat pe liderul AUR cum se vor introduce în legislația românească aceste modificări de sistem, mai concret dacă este nevoie de modificarea Constituției României. “Cred că da”, ne-a spus senatorul, care ne-a invitat să vorbim cu avocatul Gheorghe Piperea, autorul de facto al propunerii. “Profesorul Piperea v-ar putea da mai multe detalii, pentru a dânsul a venit cu această propunere și noi am îmbrățișat-o”.
I-am explicat liderului AUR că Gheorghe Piperea nu este membru al partidului și că noi dorim să transmitem explicațiile oferite de liderii politici care și-au asumat acest document. Ulterior, după câteva minute, senatorul Târziu ne-a contactat pentru a explica că “nu e nevoie de modificarea Constituției. E doar legea de organizare judecătorească”.
Am căutat apoi să primim explicații despre propunerile de modificare a sistemului juridic românesc de la parlamentarii AUR din comisiile juridice ale Senatului și Camerei Deputaților. Senatorul Sorin Mateescu este singurul reprezentant AUR în comisia juridică din Senat și este absolvent de științe juridice al Academia A.I.Cuza București.
“Sunt în comisie. După ședință, plec la partid și durează acolo”, ne-a transmis prin sms senatorul Mateescu. Tot un fel de refuz am primit și de la Raisa Enachi, deputat AUR în comisia juridică a Camerei Deputaților. Prin intermediul secretarei sale, Raisa Enachi ne-a solicitat prin email întrebările. Iar până la ora publicării acestui articol nu am primit niciun răspuns.
Singurul parlamentar AUR cu atribuții cu pe zona juridică care ne-a răspuns este Georgel Badiu, deputat în comisia juridică.
Spre deosebire de colegul său Claudiu Târziu, deputatul Badu crede că este nevoie de modificarea Constituției pentru implementarea propunerilor din programul de guvernare care fac vorbire despre curțile de jurați.
Cu toate că are o pregătire juridică ca licențiat al Facultății de Drept de la Academia AI Cuza, Georgel Badiu nu părea să știe foarte multe despre acest subiect. L-am întrebat pe deputatul AUR ce înseamnă curțile cu jurați și cum vor putea fi ele introduse în sistemul juridic românesc:
Deputatul Georgel Badiu (AUR): La dvs am văzut o încercare de manipulare
Georgel Badiu: Din păcate la dvs, dar și la alții, am văzut o încercare de manipulare cum că dorim Tribunalele Poporului. Noi vrem să mergem pe sistemul de la americani. Dacă la ei sunt Tribunalele Poporului, atunci înseamnă că e comunismul e în floare. Deci logica asta nu are cum să stea în picioare. S-a văzut că sistemul de justiție din România are mult prea multe hibe și nu mai funcționează așa cum se așteaptă cetățenii. Și vrem să găsim o soluție să-l perfecționăm. Să-l îmbunătățim. Și ne gândim la o metodă prin care să mergem pe experiența SUA, că și-așa din partea asta a Europei românii sunt cei mai apropiați de SUA. Și cred că ar fi o inițiativă benefică. Dar modalitatea de punere în aplicare e de durată, pentru că nu se poate face peste noapte, vă dați seama. E vorba de ceva ani ca să faci această schimbare. Nu se poate face dintr-o dată.
Reporter: Asta presupune modificarea legilor, dar și a Constituției României?
GB: Cu certitudine trebuiesc făcute multe modificări în legislație, inclusiv în Constituție. Numai că, vedeți, încercăm să îmbunătățim. Încercăm să face lucrurile să funcționeze. Eu cred că și magistraților le va conveni. Pentru că vor avea o postură, că vor avea această statură ca magistrații americani. Zicem noi că e o variantă. Să vedem. Poate nu se pretează pe sistemul de drept din România. Pentru că acolo e sistemul de drept anglo-saxon, noi mergem pe sistemul… pe varianta astalaltă, de sorginte… E cu totul altceva. Dar vedem. Încercăm. Căutăm variante. Deci va fi o dezbatere publică destul de îndelungată, nu de genul a câteva zile. Pentru că nu ai cum să lămurești în câteva zile o asemenea problematică. Punem în dezbaterea societății civile, să vină specialiști, să vină avocați, să vină magistrați. Analizăm. Chemăm specialiști și de peste Ocean și din Marea Britanie, din Germania. Să vedem care este varianta cea mai bună, cea mai optimă. Trebuie să facem ceva pentru ca justiția din România să funcționeze. Noi ne-am gândit la această variantă, dar nimic nu este bătut în cuie.
Reporter: Înțeleg că aceste curți de jurați vor fi pentru anumite tipuri de procese.
GB: Da. da. Păi, acum mai toată lumea mai urmărește și pe la televiziuni acele reportaje cu procesele din America. Și știm că la faptele mărunte nu este nevoie de jurați, ci este doar la faptele grave. Practic, noi vrem să ne inspirăm din sistemul de peste ocean.
Reporter: Ne puteți explica care ar fi aceste cazuri penale grave, dar și ce înseamnă procese colective sau de clasă? Ce înseamnă expresia procese colective sau de clasă?
GB: La cazurile grave facem referire atunci când vine vorba de tâlhării, de violuri, de omoruri, de trafic de droguri. Deci toate infracțiunile de o anumită gravitate, care depășesc o anumită gravitate. La procesele colective și de clasă, definițiile sunt mult mai… eu nu sunt un teoretician foarte bun. Cred că cel mai în măsură ar fi domnul Piperea să vă dea acest răspuns. Dânsul fiind avocat de profesie. Pregătirea mea juridică nu este la nivelul… Eu am fost un practician, nu un teoretician.
Reporter: Ne puteți da un exemplu de proces colectiv sau de clasă? Nu înțeleg expresia proces de clasă.
GB: Atunci când se pune problema de un interes mai larg al cetățenilor și când se judecă… cum să spun eu… când se judecă anumite aspecte care interesează și care îi afectează pe o largă categorie de cetățeni, atunci s-ar pune problema de intervenție a juraților. Spre exemplu, conflictele … nu neapărat conflictele de muncă, dar conflictele… Au fost tot felul de situații în care se judecau elemente care implicau o mare parte …. Practic, e vorba de o chestie colectivă, un interes colectiv. Nu un interes individualizat pe persoană. Deci ăsta ar fi sensul, așa cum pot eu să vă dau o definiție acum. Din punct de vedere teoretic, v-am spus, e altceva. Și nu sunt un teoretician foarte, foarte bun. Eu am fost ofițer de anchetă și am fost practician, mai puțin din punct de vedere a teoriei. Nu aș putea să intru și să mă anturez într-un domeniu… Pentru că am terminat Facultatea de Drept în 1994 și au trecut ceva ani de atunci. Nu aș vrea să greșesc. Deci prefer să îi acord acest drept unui om care este mult mai bun teoretician decât mine. Știm că de pe vremea lui Napoleon s-au instituit anumite diferențe majore între sistemul de drept de sorginte latină și cel anglo-saxon. Dar poate reușim să totuși să găsim o soluție pentru ca lucrurile să funcționeze. Pentru că ne uităm la încrederea cetățenilor în justiția română și nu prea e bine.
Gheorghe Piperea: Dezinformările oficiale vor fi judecate de curțile de jurați
Autorul principal al capitolului despre justiție din programul de guvernare al partidului AUR este Gheorghe Piperea, avocat, deocamdată neînregimentat politic.
Întrebările trimise de noi pe adresa de email a deputatului AUR Raisa Enachi au ajuns la avocatul Piperea. Care pare astfel că e singurul capabil să explice ce intenționează partidul condus de George Simion în ceea ce privește justiția.
La întrebarea despre modalitatea legislativă prin care ar putea fi introduse curțile de jurați, răspunsul lui Piperea a fost: “Nu e nevoie de modificarea Constituției cel puțin 15 ani de acum încolo. Constituția nu se va modifica; numai astfel ne putem feri de riscurile totalitarismului în România. Va fi o lege organică, dedicată curților cu juri. Vor fi ajustări ale Codurilor de procedură, ale legii de organizare judiciară și a unor legi în domeniul concurenței, al protecției consumatorilor și al mediului (în cadrul cărora se pot face procese colective sau de tip class action)”.
Cât privește litigiile care ar trebui să fie soluționate prin curțile de jurați, avocatul a invocat crimele și infracțiunile grave (spălare de bani, terorism, corupție mare, evaziune fiscală, trafic de arme, droguri sau carne vie etc.). L-am întrebat pe Gheorghe Piperea ce sunt acelea procesele de clasă. “Cred că doar vă prefaceți că nu știți. Procesele de clasă sunt o specie de procese colective. E ceea ce am făcut eu contra băncilor”.
Între cazurile de procese colective pe care le-ar putea judeca curțile de jurați, Piperea a invocat, între altele litigiile despre “daune cauzate mediului, răspunderea pentru defectele medicamentelor sau a vaccinurilor, urbanism, acțiunile acționarilor contra managerilor, ale victimelor concurenței monopoliste sau ale dezinformării oficiale sau comerciale ori ale inducerii în eroare a consumatorilor, procesele pensionarilor sau ale bugetarilor contra guvernului etc.”
Cristian Pârvulescu, analist politic: “Este un program imposibil de pus în aplicare”
Analistul politic Cristian Pârvulescu explică într-o declarație oferită Digi24.ro că intenția AUR este de a modifica întreg sistem constituțional din România. “Aceste schimbări sunt de fapt despre schimbarea Constituției. Majoritatea propunerilor pe care le fac vizează modificarea Constituției într-un sens populist. Este, de fapt, un program antieuropean, un program cu foarte multe elemente fasciste și neolegionare centrat pe valori profund antidemocratice. Se bazează pe frustrarea multora, dar este un program care în principiu este imposibil de pus în aplicare. Un program doar pentru a prelua frustrările unei mari părți a românilor, a acelor români care sunt antisistem, care sunt împotriva partidelor existente”, afirmă Pârvulescu.
Pentru el, propunerile AUR referitoare la curțile de jurați aduc a Tribunalele Poporului din anii 50 în România. “Este vorba de curți populare, cam ca în perioada în care În România venea la putere comunismul și în care dușmanii de clasă erau condamnați. Pe de o parte erau un proces public, pe de altă parte erau procese cu judecători și procurori controlați de Securitate. Ei își doresc să ntroducă răspunderea profesională a magistraților, ceea ce este categoric împotriva principiilor legate de independența justiției. Vedeți și propunere lor privind alegea de către populației a judecătorilor Curții Constituționale și a conducerii Parcheteșor și a conducerii Înaltei Curți. Or, asta înseamnă exact politizare”, ne-a mai declarat Cristian Pârvulescu.
Curtea cu jurați în istorie
În România au existat curți cu jurați între 1864 și 1938. Erau instanţe de judecată ce aveau competenţă specială, anume în litigiile de omor, calomnie prin presă sau delictele politice. Jurații erau persoane fără pregătire juridică, care se pronunţau asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei celui judecat, însă magistratul de carieră stabilea pedeapsa în caz de vinovăţie. Curtea de jurati se compunea dintr-un prezidiu format din 3 jurați (judecători) și o comisie de 12 jurați aleși dintre cetățenii județului. Nu puteau fi jurați servitorii cu simbrie și cei care nu știau să scrie și să citească românește, iar persoanele care trăiau din munca zilnica și cele care au figurat într-o altă sesiune a aceluiași an judiciar erau scutiti de a fi jurați. Curții cu jurați sunt folosite astăzi în Austria, Belgia, Elvetia, Franta, Grecia, Italia, Norvegia, Suedia si Rusia, dar cel mai cunoscut sistem cu jurați este cel american.
După 1989 a existat cel puțin un partid politic în România care a propus reintroducerea tribunalelor poporului. Este vorba despre partidul înființat de jurnalistul Dan Diaconescu, Partidul Poporului. În programul politic al acestei formațiuni se propunea la articolul 6 “judecarea de către un Triibunal al Poporului a tuturor guvernanților care au jefuit România”. Iar la articolul 11 se spunea că “simpli cetățeni vor deveni jurați în instanțe, alături de judecător”.
