România - Ungaria, un nou episod al unei relaţii tensionate
La începutul lunii februarie, la ceremonia de învestire a noului prefect de Covasna, steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din sala de protocol unde se desfăşura evenimentul. Câteva zile mai târziu, Nemeth Zsolt, secretar de stat în MInisterul Afacerilor Externe din Ungaria, cere Guvernului României să intervină şi să oprescă „agresiunea simbolică” împotriva minorităţii maghiare din Ardeal. În plus, el cere primăriilor din Ungaria şi Parlamentului de la Budapesta să arboreze steagul Ținutului Secuiesc în semn de solidaritate cu edilii maghiari din România.
„Trebuie găsite soluţii politice şi juridice la problema arborării unul lângă altul a steagului românesc şi a celui secuiesc. Cred că se poate rezolva această problemă, de altfel Europa occidentală a găsit soluţia şi trebuie să ne preocupe şi pe noi”, spunea Nemeth Zsolt, secretar de stat MAE din Ungaria, în 6 februarie.
Guvernul României a reacţionat imediat.
„Nu acceptăm niciun fel de, eu nu vreau să folosesc un termen nediplomatic, aș fi spus în mod normal, obrăznicii, dar nu acceptam lecții de la nimeni, despre cum se aplică în România legile, mai ales cele privind funcţionarea autorităţilor locale”, declarat Victor Ponta, premierul României.
La începutul lunii martie, la Bucureşti are loc o întâlnire între ministrul român de Externe, Titus Corlăţean şi omologul său ungur. Cei doi diplomaţi cad de acord asupra faptului că acest conflict nu trebuie inflamat şi că discuţiile pe astfel de teme sensibile trebuie să aibă loc pe canale diplomatice.
Cazul Nyiro Jozsef
În 2012, un alt scandal diplomatic a pus pe jar relaţiile bilaterale dintre România şi Ungaria. Trupul unui poet cu afinităţi fasciste, Nyiro Jozsef, fusese deshumat în Spania şi urma a fi înmormântat în România, la Odorheiul Secuiesc.
„Nu poate fiecare totuşi să-şi facă de cap pe teritoriul României şi să aducă onoruri unei persoane recunoscute că a avut atitudini anti-româneşti, antisemite”, a afirmat atunci Victor Ponta, premierul României.
Preşedintele Parlamentului de la Budapesta a catalogat reacţia Guvernului român drept „isterie” şi „paranoia”. Totuşi, pe 22 mai, osemintele poetului au fost incinerate la Budapesta. Cinci luni mai târziu, în luna octombrie, şeful diplomaţiei româneşti dezvăluie la Digi24 că se fac noi demersuri de către partea maghiare, pentru aducerea în România a urnei cu cenuşa poetului Jozsef Nyiro. Solicitarea a fost, din nou, respinsă de autorităţile române.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
