România, invadată de droguri, nu are nicio clinică de stat pentru tratarea dependenței de droguri, deși a construit trei

Fenomenul drogurilor în România a luat o amploare fără precedent în ultimii ani. Recent, autoritățile românești în frunte cu CSAT și cu Ministerul Justiției par că vor să declare război drogurilor. Într-un raport de zilele trecute al Curții de Conturi se afirmă că însuși statul român pune bețe în roate luptei împotriva drogurilor.  Fostul șef al Serviciului Antidrog din București trage un semnal de alarmă: “De-a lungul timpului, decidenții politici nu au realizat gravitatea fenomenului”. Din cei 50.000 de polițiști din toată țara, doar circa 300 sunt pe zona antidrog, spune el. Și pentru ca tabloul să fie complet, astăzi, în România, nu există nici măcar o clinică de stat pentru tratarea dependenților de droguri. 

România a recunoscut joia trecută, într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, că drogurile sunt o problemă gravă pentru țara noastră, una care ține de siguranța națională. Cităm din comunicat: ”Membrii CSAT au ajuns la concluzia că, prin gravitate, modalități de manifestare, repetabilitatea acțiunilor și cumulul prejudiciilor aduse atât în planul sănătății, prin punerea în pericol a vieții sau a calității acesteia, cât și în planul siguranței publice, pe fondul conectării țării noastre la trasee și rute internaționale de transfer/transport al stupefiantelor, consumul de droguri și alte substanțe stupefiante prejudiciază valorile de securitate națională prevăzute de Constituție și legislația în domeniul securității naționale. Astfel, sunt afectate ordinea de drept și climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, a libertăților și a îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor”. 

Un document recent al Curții de Conturi indică faptul că lupta împotriva drogurilor este foarte strâns legată de cea împotriva corupției. Specialiștii Curții au luat la puricat documentele instituțiilor statului român în ceea ce privește serviciile de asistență pentru consumatorii de droguri. Astfel, s-a descoperit că în perioada 2007-2010, statul român, prin Agenția Națională Antidrog, “a efectuat investiții de la bugetul de stat pentru crearea a trei comunități terapeutice în comuna Mica jud. Cluj (813.228 lei), în orașul Bălan jud. Harghita (505.585 lei) și în comuna Recea-Dejani jud. Brașov (2.001.794 lei). Pe lângă aceste investiții au fost efectuate cheltuieli cu dotarea acestor centre în valoare totală de 529.721 lei. Deși centrele de la Bălan și Dejani, prevăzute fiecare cu o capacitate de 30 de beneficiari, au avut integral dotările necesare funcționării, în fapt, acestea nu au funcționat niciodată, Procesul de operaționalizare a acestora a trenat, motivat în anul 2019 de procedura greoaie privind angajarea personalului necesar, cadrul legislativ aplicabil care nu permitea externalizarea serviciilor de asistență medicală, psihologică și socială a consumatorilor de droguri și numărul relativ mic al beneficiarilor. Aceste comunități terapeutice nu au fost niciodată operaționale, entitatea făcând precizarea că imobilele menționate mai sus sunt în proces de transfer către alte instituții, iar beneficiarii care au nevoie de servicii de tip comunitate terapeutică sunt referiți către alți furnizori de servicii privați care pot oferi astfel de tratament”.

Concluzia principală a auditului realizat de Curtea de Conturi este că Agenția Națională Antidrog, cu sprijinul MAI, trebuie să refacă întregul sistem de asistență integrată a consumatorilor de droguri. “Prin actuala formă de organizare și funcționare a Agenției Naționale Antidrog (ANA) nu se asigură serviciile minime de asistență integrată la nivelul fiecărui centru de prevenire, evaluare și consiliere antidrog județean (CPECA) și fiecărui potențial beneficiar”.

3900 de lei pe lună, costul unui pacient dependent de droguri într-o clinică privată

În București sunt doar două spitale specializate în tratamentul de urgență pentru consumul de droguri. Unul dintre acestea este spitalul Sf Stelian. Directorul medical al acestui spital, Ingrid-Laura Firuleasa, ne-a furnizat câteva date despre numărul total de pacienți externati în ultimii ani de la spitalizare continuă în compartimentul Toxicomanii. Astfel, în anul 2020 au fost 430 de pacienți, în 2021 - 427 de pacienți, iar anul trecut - 402 pacienți. Cifre similare sunt și în ceea ce privește numărul de pacienți beneficiari ai Programului Național de Sănătate Mintală - tratament substitutiv cu agoniști și antagoniști de opiacee pentru persoane cu toxicodependență: 372, 328 și 291 în ultimii trei ani. 

Potrivit Agenției Naționale Antidrog, în anul 2022 au fost înregistrate pe întreg teritoriul României 1742 cazuri de urgenţe medicale determinate de consumul de droguri.

În lipsa unor clinici specializate de stat pe tratamente post-cură, o parte dintre acești pacienți au beneficiat de programele contra cost oferite de clinicile private. Din țară sau din străinătate. La Șura Mică, în județul Sibiu, există un astfel de centru patronat de o asociație umanitară. Se numește Așezământul Nazaret și este condus de doctorul Holger Lux. Acesta a explicat pentru digi24.ro că intrarea pacienților în Așezământ se face de preferință după faza de consiliere și motivație și după faza de dezintoxicare și că se urmărește un program de recuperare, respectiv reabilitare psihosocială. Acesta constă în participarea la psihoterapia de grup, în cadrul căreia fiecare pacient îşi pierde sentimentul de marginalizare, beneficiază de experienţa celorlalţi, conştientizează faptul că dependenţa de alcool sau alte droguri este o boală care se manifestă printr-o serie de tulburări fizice, dar mai ales psihice şi capătă încredere în abstinenţă, pe care o credea imposibilă. Programele Așezământului Narazet durează de obicei între 2 și 4 luni, iar costul lunar pe care un pacient trebuie să-l plătească este de 3900 de lei. 

Pe piața turismului din România a apărut o agenție de turism care s-a specializat pe plasarea pacienților la clinici private din Turcia, Austria, Germania, Marea Britanie, Israel, Franța etc. În oferta acestei agenții există și una de tratament integrat pentru dependența de droguri, la clinici din Turcia.

Fotul șef al Serviciului Antidrog București: “De-a lungul timpului, decidenții politici nu au realizat gravitatea fenomenului”

Unul dintre cei mai implicați oameni din România în lupta împotriva drogurilor este Cătălin Țone, expert antidrog, fost șef al Serviciului Antidrog din Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti. Într-o declarație oferită Digi24.ro, acesta avertizează asupra faptului că România tinde să piardă controlul în combaterea traficului de droguri. În principal prin subdimensionarea efectivelor atât pe zona de prevenție, cât și pe zona de combatere a traficului. “De-a lungul timpului, decidenții politici nu au realizat gravitatea fenomenului”, spune Cătălin Țone. El dă și niște cifre concrete: din cei 50.000 de polițiști din toată țara, doar circa 300 sunt pe zona antidrog. Subdimensionarea efectivelor statului în ceea ce privește drogurile, spune Țone, se observă și pe zona medicală, care are o mare nevoie de investiții. Șeful Poliției Antidrog trage un semnal de alarmă anunțând că “în România nu există clinici de tratare a dependenței de droguri post-cură, care este cea mai importantă perioadă în tratarea dependenței de droguri”. Dând ca exemplu Germania, care ar avea 270 de clinici de stat pentru tratarea dependenței de droguri, Cătălin Țone spune că în fiecare județ din România ar trebui să existe cel puțin o astfel de clinică cu minim 100 de paturi. Argumentul polițistului de la Antidrog este că, neavând partea de tratare a dependenței, consumatorii revin foarte ușor la nevoia de droguri chiar și după ce au urmat tratamentele de urgență în secțiile de psihoterapie. “Sunt două etape: detoxul, adică detoxifierea, intervenția de urgență, care înseamnă undeva la trei săptămâni - o lună, în general la secția de psihoterapie a spitalelor. În București avem la spitalele Obrejia și Sf Stelian , unde sunt laolaltă cu ceilalți bolnavi psihic. Iar asta nu ajută deloc. E un dezechilubru fantastic acolo. După perioada detox, obligatoriu trebuie să urmeze perioada post-cură, care durează cel puțin 3-4 luni. Noi la stat nu avem așa ceva”, a explicat Cătălin Țone. El a invocat în acest sens ca exemplu Malta, acolo unde decidenții politici au stabilit ca întreaga activitate pe zona de prevenire și de tratare, să fie trecută la Ministerul Solidarității Sociale, al Familiei și al Dreptului Copilului din Malta. 

Țone: “Descoperim doar câteva procente, categoric sub 10%, din producția și distribuția de droguri în România”

Polițiștii de la Serviciul Antidrog și procurorii DIICOT lucrează, an de an, la tot mai multe cazuri privind traficul de droguri. Dacă în urmă cu 15 sau 20 de ani eram doar o țară de tranzit pentru droguri din Asia către Occident, mai nou vorbim despre țara noastră ca despre o piață de desfacere, ba chiar și de producție a drogurilor. “În 2022 a fost înregistrată cea mai mare cantitate totală de droguri confiscată”, se spune în Raportul de activitate pe anul trecut al Agenției Naționale Antidrog. În anul 2022 față de anul 2021 au fost cu 19% mai multe cazuri de soluționat în zona infracțiunilor privind drogurile, se spune și în Raportul de activitate al procurorilor DIICOT. Capturile de droguri sunt și ele uriașe: doar la capitolul de comprimate cu droguri, în anul 2021 au fost confiscate peste 56.000 de comprimate, iar în anul 2022, peste 509.000 de comprimate. O creștere uriașă, care indică și un consum de mari proporții. În ultimii doi ani doar capturile de cannabis au însumat peste 4 tone și asta în condițiile în care marijuana se vinde la gram. Deci, peste 4 milioane de grame confiscate. Potrivit aceluiași document, în anul trecut, 74,5% din activitatea procurorilor DIICOT a avut ca obiect infracțiuni din zona traficului de droguri. Cătălin Țone, estimează într-o declarație oferită Digi24.ro că Poliția Română, împreună cu procurorii DIICOT “descoperă doar câteva procente, categoric sub 10%, din producția și distribuția de droguri în România”. 

Tatăl unui copil de liceu: Unii dintre colegii copilului meu vor să facă bani din trafic de droguri și recunosc asta fără jenă

Iulian Mihai este tatăl a doi băieți. Unul tocmai a intrat la liceu, celălalt este la facultate. “L-am avut pe cel mare la un liceu bun din centru și nu vrei să știi prin ce coșmar am trecut patru ani de zile, zi de zi, încercând să fac slalom cu copilul meu printre dealerii de droguri”. Iulian ne-a povestit că fenomenul este atât de complex, încât a ajuns chiar să-i cunoască pe dealeri. “Îi știam deja, rețeaua e vizibilă. În parcurile de lângă școală, spre exemplu la Grădina Icoanei, dacă ești atent și mergi zilnic pe acolo, n-ai cum să nu-i recunoști. Doar că eu eram dintre părinții ăia nebuni, care își urmăresc din umbră copilul și asta am făcut patru ani de zile. Drogurile în școli sunt mai mult decât prezente, e deja ceva comun printre copii, iar cei mai vânați sunt copiii celor cu bani mulți. Unii dintre colegii copilului meu, din păcate, chiar asta vor de la viață: să facă bani din trafic de droguri și recunosc asta fără jenă. Cei mai mulți nu au, însă, părinți atât de atenți la pericolul drogurilor. Nici nu-ți dai seama ce problemă mare e. Sunt foarte multe familii monoparentale, cu copii lăsați singuri în cea mai mare parte a timpului. Cu ispite peste tot, nu doar la școală sau în jurul școlii, ci la petreceri, la concerte și cam în tot ce fac copii la vârsta liceului”, ne-a mai povestit Iulian Mihai. 

Pericolul drogurilor este una dintre principalele teme de discuție ale părinților, atunci când aceștia se întâlnesc. Aproape fiecare părinte a auzit sau știe concret de cel puțin un caz de copil care a ajuns într-o fază avansată a dependenței de droguri. “Am un prieten foarte bun, tot așa, ca mine, cu doi copii, e adevărat sunt mai mici, unul e la grădiniță, celălalt e în școala primară. M-au anunțat toamna trecută că ei au decis să se mute în Dubai, motivul principal fiind drogurile din școlile bucureștene. Nu vor să stea cu frică și îi înțeleg, ei își permit…”, spune Iulian Mihai.

Drogurile au ajuns și în școlile gimnaziale

Probleme grave ale traficului și consumului de droguri rămân însă în mare parte nerezolvate. Un sondaj de opinie realizat anul trecut de compania Avangarde a indicat faptul că drogurile în școli generale și licee reprezintă într-adevăr o problemă gravă. 40% dintre respondenți s-au declarat convinși că se vând droguri în școli și licee, iar alți 40% au declarat că nu pot afirma cu certitudine acest lucru. Doar 18% s-au arătat convinși că nu se consumă droguri în unitățile de învățământ din țară. 

Fenomenul răspândirii drogurilor în România rezultă și din numărul total al cauzelor penale având ca obiect infracțiuni din sfera traficului ilicit de droguri. În cursul anului 2022 erau înregistrate la DIICOT nu mai puțin de 21.167 de dosare, din care 11.411 erau cauze nou înregistrate. “Datele obținute din activitatea de urmărire penală relevă o creștere a consumului în rândul tinerilor, existând consumatori chiar și în rândul elevilor de gimnaziu”, se spune în Raportul de activitate al procurorilor DIICOT.