Pacienţi puşi în pericol de lipsa unor medicamente „extrem de ieftine”. „Uneori e folosit ca înlocuitor serul fiziologic”
Un medicament necesar bolnavilor cu afecţiuni neurologice lipseşte din România. Este unul dintre cele 620 de tratamente care, în ultimul an, au ajuns cu întârziere sau deloc în spitale şi farmacii. Principalul motiv este că importatorii refuză să le mai aducă din cauza prețului foarte mic pe care statul român l-a impus. O decizie despre care medicii spun că scurtează cu 10% viața pacienților. Urmăriţi un nou reportaj Pacient în România.
Andreea Cătănoiu, fiica unui pacient: M-am confurntat de mai multe ori, însă cel mai arzător e acum. E vorba de un medicament esențial în tratarea efectelor adverse sau când boala evoluează la bolnavii ocologici, e vorba de tatăl meu. Caut un medicament. Are niște crize în urma unor metastaze cerebrale. Nu reușesc să găsesc la nicio farmacie.
Medicamentul pe care îl caută Andreea se numește Manitol. Este un ser administrat prin perfuzie pacienților cu boli neurologice. Face parte din categoria medicamentelor ieftine. O pungă costă 12 lei și nu poate fi înlocuit cu un alt medicament. Ce fac medicii în acest caz?
Andreea Cătănoiu: Am aflat de la persoanele care mi-au administrat Manitolul că nu se regăsește nici în spital. Uneori e folosit ca și înlocuitor serul fiziologic, care nu își are rostul în tratarea afecțiunilor pentru care Manitolul e pus pe piață. E inadmisibl și mi se pare a trata prin efectul palcebo, suntem depășiți.
Andreea a făcut rost de medicament din străinătate, cu ajutorul unui ONG.
Andreea Cătănoiu: S-ar fi deteriorat până s-ar fi întâmplat inevitabilul. E absolut necesar. La momentul la care aveam nevoie efectiv nu se ridica din pat. În momentul în care am avut nevoie de el, criza, nu s-a mai ridicat din pat, nu a mai vorbit, crize de la metastaze cerebrale.
Silvia Coman, voluntar: Sunt pacienți care îmi cer ajutorul zilnic, 7 zile din 7, 24 ore din 24, în permanenţă. Putem să îi ajutăm dându-le bani pentru a procura aceste medicamente și a informa unde le găsesc și avem voluntari chiar din străinătate care sunt dispuși să ni le aducă aici în țară. Este strigător la cer faptul că nu ai un medicament esențial în românia 2019. Sunt... aud exemple că se folosește încă, în România 2019, se folosește efectul placebo.
Nu lipsesc numai medicamente ieftine. Lipsesc și medicamente scumpe, cele inovatoare, care ajută pacienții care au boli rare. În urmă cu un an făceam cunoșțință cu Cristian Danciu care suferă de o boală rară și avea nevoie de un medicament.
Cristian Danciu, pacient: Doar de frica presei se mai mişcă ceva în România şi vă rog să mă ajutaţi să-i determinăm împreună pe cei responsabili să-mi aducă în ţară medicamentul. Vă rog, vreau să trăiesc! Am dreptul ăsta, dar cei care ne conduc nu înţeleg. Organismul îmi e tot mai slăbit. Simt că am ajuns la capătul puterilor în lupta asta cu boala. De-aia v-am scris. De-aia am cerut ajutor, făcându-mi cunoscută povestea, să sensibilizez autorităţile.
A trecut un an și Ministerul Sănătățăi nu a reușit să achiziționeze tratamentul.
Elena Danciu , soția pacientului: Fac hârtii, peste hârtii, peste hârtii, peste hârtii şi aştept răspunsuri, şi aştept răspunsuri favorabile pe care să le i le spun şi lui şi să-i dau un gram de încredere.
În ultimii doi ani, 620 de medicamente au avut discontinuitate pe piața din România din diferite motive. 466 din motive comerciale, 115 motive de fabricație și 21 pentru că producătorul a renunțat să le mai comercializeze în România.
Cătălin Costovici, medic oncolog: Apelăm la rudele pacienților de multe ori, își fac rost singuri, achizitionandu-și din alte țări.
Motivul crizei de medicamente: prețul mic pe care statul român îl plătește producătorilor și taxa clawback.
Cătălin Costovici: Este o problemă veche, probabil din raţiuni de cost. Sunt niște medicamente foarte ieftine și atunci probabil că distribuitorii, producătorii nu mai au interes să le aducă. Medicamentele astea ieftine, fără ele nu se poate pentru că în scheme de tratament standard intră majoritatea medicamentelor ieftine, putem să și nominalizam de altfel cisplatinul, florolacinul, sunt probleme pe care le avem de ani de zile.
Silvia Coman, voluntar: Vă dau exemplu la fluorouracil, un medicament care a fost solicitat în ultimul timp, inclusiv de medicii oncologi, prețul unui flacon e de 1,5 euro. deci extrem de mic. Cisplatin e 6 euro flaconul. bineînțeles că avem cereri și de medicamente mult mai scumpe, de exemplu, asparaginaza, un medicament care este folosit pe secție la pacienții cu leucemie în special, acolo costă, un flacon e 2600 euro. Deci prețurile variază.
Asociațiile producătoilor de medicamente negociază cu Ministerul Sănătății și Finanțelor prețul medicamentelor. Fără succes.
Adrian Grecu, președinte APMGR: Pentru un medicament generic, principalul cost este costul de producție. Şi atunci, fiind o optimizare majoră a costurilor, orice taxă adiţională are un impact semnificativ asupra sustenabilităţii producţiei medicamentului respectiv... Sunt companii în situaţia să nu mai producă medicamentul respectiv.
Liviu Popescu, director relații externe ARPIM: Ambiţia României de a avea cel mai mic preţ dintr-un coş de referinţă, în care sunt preţurile din alte 12 ţări din Europa, din care România alege cel mai mic preţ. Pentru că a fost o ambiţie mai de grabă politică atunci când a fost prezentată această soluţie.
Pentru că sună foarte bine atunci când o exprimi aşa, fără să ştii ce efecte generează. În realitate, nicio altă ţară europeană nu şi-a propus această filosofie.
Sorina Pintea, ministrul Sănătăţii: S-a decis majorarea BAT-ului, adică a acelei sume care se alocă pentru medicamentele din lista compensatelor. Această sumă s-a majorat cu indicele de inflaţie, dar producătorii spun că nu este suficient.
Tratamentul cu discontinuitate din cauza lipsei medicamentelor duce la scurtarea vieții pacientului.
Cătălin Costovici, medic oncolog: Sigur că trebuie să găsești soluții alternative, să înlocuiești medicamentul cu altul, dar asta nu este ok pentru că asta înseamnă să violezi niște protocoale de tratament și rezultatele terapeutice pot fi afectate. Se regăseşte evident chiar în speranța de viață, putem spune și povestea asta, se poate regăşi în speranța de viață. Dacă tratamentele nu au coerenţa necesară, atunci acest lucru se vede atunci când tragi linie, după un asemenea tratament.
Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor: Oamenii mor din cauza lipsei de medicamente, din cauza lipsei de preocupare a statului, din cauza unui management al sănătăţii de slabă calitate.
Cătălin Costovici: Cu cât se poate scurta viața unui pacient care are cancer, dacă nu are tratament la timp? Propbabil că este un procent cuprins între 5 și 10%, pare puţin, dar e important.
Adrian Grecu, președinte APMGR: Unul din 3 pacienţi români care intră într-o farmacie nu reuşeşte să găesască medicamentul generic cu care se trata în general pentru boli cronice. Aş vrea să aveţi în vedere că medicamentele generice sunt utilizate de peste 8,5 milioane de pacienţi ai României şi în general 60% dintre aceste medicamente au preţuri de sub 25 de lei.
Silvia Coman, voluntar: Această problemă trebuie remediată urgent pentru că oricum situația în sistemul sanitar este așa cum este și nu ne permitem să mai pierdem mai mulți pacienți decât pierdem deja. Pacienții nu mai sunt tratați corespunzător, iar medicii sunt nevoiți cumva să facă improvizații.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
