Video Ucrainenii și-au dat acordul pentru începerea măsurătorilor și pe Canalul Bâstroe
România a primit marți acordul autorităților ucrainene pentru a măsura adâncimea canalului Bâstroe. Separat, Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu a salutat intenția Ucrainei, subliniind că „este timpul să se facă lumină în această problemă bilaterală”.
Valentina Vasile, jurnalist Digi24: Partea ucraineană a dat acord pentru a face măsurători pe 65 km în total, vorbim despre Canalul Bâstroe, restul tronsonului de pe brațul Chilia, pentru că inițial România a primit acord pentru a face măsurători doar pe 94 km pe brațul Chilia. Totodată, se vor face măsurători și pe canalele care deviază din brațul Chilia pe partea ucraineană. De data aceasta vor fi folosite doar nave ucrainene, așadar partea ucraineană a impus propriile reguli. La bordul navelor vor fi atât experți ucraineni, cât și experți români. Mâine se vor termina măsurătorile pe cei 94 km de pe brațul Chilia pentru care am primit acord inițial și tot mâine, în paralel, vor începe măsurătorile pe cei 65 km care includ și Canalul Bâstroe. Interpretarea rezultatelor va dura cel mult patru săptămâni. România și-a exprimat acordul ca la interpretarea rezultatelor să participe și partea ucraineană.
Ministrul Transporturilor salută intenția Ucrainei de a măsura adâncimea canalului Bâstroe
„Salut intenția Ucrainei de a măsura adâncimea canalului Bâstroe! După săptămâni întregi de controverse este timpul să se facă lumină în această problemă bilaterală! Partea ucraineană a propus României să realizeze propriile măsurători la care noi să desemnăm un expert român! În prezent, avem un acord pentru măsurători care sunt efectuate de echipajele noastre pe brațul Chilia (partea ucraineană) între km 22 și km 116. Partea română a solicitat acces pentru măsurători pe sectorul brațului Chilia cuprins între km 11 și km 22, dar și pe canalul Bâstroe. În condițiile în care inclusiv reprezentanții Comisiei Europene au susținut solicitările României, insist că este în interesul ambelor state să fie clarificată situația dragajelor efectuate de Ucraina pe tot brațul Chilia și pe canalul Bâstroe”, a transmis ministrul Sorin Grindeanu.
Anterior, la începutul lunii, Ministerul Transporturilor a cerut Ucrainei permisiunea să facă măsurători pe Bîstroe din 15 martie. În 23 februarie, ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu scria pe Facebook că „trei nave ale AFDJ Galați- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile- așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bîstroe”.
Totodată, Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, declara săptămâna trecută că în continuare aşteaptă acordul scris al părţii ucrainene pentru a putea finaliza măsurătorile de pe Canalul Bâstroe, el menţionând totodată că, din informaţiile primite de la oficialii ţării vecine, lucrările efectuate inclusiv anul acesta ar fi fost unele de întreţinere, care nu au afectat semnificativ debitele Dunării.
Cum a pornit scandalul privind dragarea Canalului Bâstroe
Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, a declarat ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov.
Explicațiile au venit în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute.
Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:
A doua zi, pe 16 februarie, Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo.
Președintele Klaus Iohannis s-a pronunțat și el, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”. „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis. El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.
La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spus că „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.
Editor : C.L.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
