Curtea de Conturi a constatat că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale „nu a elaborat și implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundaţii.”, informează News.ro
De asemenea, nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligaţie impusă de lege, este o altă concluzie a unui raport al Curţii de Conturi rezultat în urma unei misiuni de audit care a vizat intervalul 2000 - 2021.
”Cu toate că efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru irigaţii a crescut semnificativ începând cu anul 2017, în urma acordării unor facilităţi financiare beneficiarilor, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) nu a evaluat impactul măsurilor de sprijin şi, în consecinţă, nu se cunoaşte dacă acest efort se reflectă în creşterea producţiei agricole. Suprafaţa irigată rămâne redusă, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafeţei amenajate pentru irigaţii şi 35,23% din totalul suprafeţei funcţionale”, se mai scrie în raportul Curţii de Conturi.
Instituția transmite printr-un comunicat de presă că a ales să facă un audit cu această temă, pe fondul schimbărilor climatice asupra agriculturii, sector vulnerabil la efectele negative ale acestora.
“Cu prilejul misiunii de audit efectuate la MADR au fost derulate acţiuni de documentare la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, la Administraţia Sistemului Naţional Antigrindină şi Creştere a Precipitaţiilor, precum şi la Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor”, se precizează în comunicat.
Auditul a concluzionat că la nivelul sectorului agricultură şi dezvoltare rurală nu a fost implementată o strategie naţională unitară. MADR este responsabil cu politicile din domeniul agriculturii, având un rol cheie în politicile şi măsurile specifice sectorului, precum şi în cele asociate schimbărilor climatice, iar absenţa unei strategii unitare afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu. Priorităţile urmărite în sectorul agricultură şi dezvoltare rurală, inclusiv în ceea ce priveşte atenuarea şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice, au fost cuprinse, într-o oarecare măsură, în programe implementate de entităţile subordonate.
”În ultimii 20 de ani, Strategia naţională pentru combaterea deşertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacităţi de cooperare intersectorială, cât şi a neconcordanţelor dintre programele propuse cu planurile comunităţilor locale. Este de remarcat faptul că, de la ratificarea Convenţiei Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării (1998) şi până în anul 2021, când a intrat în vigoare Legea nr. 246/2020 (legea solului), la nivel naţional nu a existat un cadru legal integrat privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului şi, implicit, al terenurilor agricole”, precizează Curtea de Conturi.
Conform instituţiei, în domeniul îmbunătăţirilor funciare, MADR nu a elaborat şi implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combaterea eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc: secetă, eroziunea solului, exces de apă, inundaţii.
”Cu toate că efortul financiar al statului pentru asigurarea apei pentru irigaţii a crescut semnificativ începând cu anul 2017, în urma acordării unor facilităţi financiare beneficiarilor, MADR nu a evaluat impactul măsurilor de sprijin şi, în consecinţă, nu se cunoaşte dacă acest efort se reflectă în creşterea producţiei agricole. Suprafaţa irigată rămâne redusă, reprezentând în anul 2021 doar 12,44% din totalul suprafeţei amenajate pentru irigaţii şi 35,23% din totalul suprafeţei funcţionale”, notează Curtea.
Conform auditului, nici în sectorul de cercetare agricolă MADR nu a implementat o viziune strategică prin care să stabilească responsabilităţile, priorităţile şi temele de cercetare pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice şi adaptarea agriculturii la acestea. La nivelul ministerului, aspectele privind schimbările climatice nu sunt gestionate în mod integrat şi coordonat de către o structură de specialitate.
”Nu există un inventar centralizat al terenurilor degradate şi nici un program pentru împădurirea acestora, cu toate că era o obligaţie impusă de lege. Având în vedere gradul redus de împădurire din perioada 2010-2022 (numai 1021 ha. de terenuri degradate împădurite şi preluate în fondul forestier naţional, până în anul 2015, după care nu au mai fost efectuate lucrări), auditorii au exprimat rezerve rezonabile cu privire la realizarea, până în anul 2035, a ţintei prevăzute în Codul silvic, de ”împădurire a unor terenuri cu altă destinaţie decât cea silvică, în suprafaţă de 2 milioane ha””, se arată în comunicatul Curţii de Conturi.
Editor : M.I.
