Fostul șef al Fiscului: Există o ”colcăială” între ambasade, marile firme de consultanță și companiile străine

Marile firme, niciodată verificate. Un număr de 600 de firme străine n-au fost verificate niciodată, spune Diaconu într-o postare pe blogul său, disponibilă aici. Diaconu susține că toate eforturile depuse pentru construirea unei direcții de verificare a marilor contribuabili în cadrul ANAF sunt ”dărâmate sistematic și cu intenție de către actuala conducere a Ministerului Finanțelor Publice și ANAF, pentru a servi exclusiv interesele private ale unei frății transpartinice”. ”Ani de zile nimeni nu s-a atins de acești mari contribuabili, 600 dintre aceștia nefiind niciodată verificați, de când desfășoară activitate în România, până când am preluat mandatul de președinte ANAF. Ce-ar fi însemnat pentru România ca, pe lângă cele 3 miliarde de euro colectate suplimentar în 2015, să se realizeze alte 2 miliarde de euro în 2016 din zona marilor contribuabili?”, spune el.

Marile firme de consultanță fiscală, clienții acestora (majoritatea cu capital străin) și unele ambasade au exercitat o presiune constantă asupra sa, fie direct, fie prin intermediul presei sau a politicienilor pentru a bloca schimbările, acuză Diaconu.

Presiuni făcute de ambasade. El povestește că ambasadorul unei țări care se opunea intrării României în spațiul Schengen a venit la el la birou însoțit de un om de afaceri din țara sa, ”evazionist notoriu”, pentru a cere deblocarea unei rambursări de TVA de 20 milioane euro. Zilele următoare ambasadorul a fost subiectul unei ”serie de elogii aduse (...) de jurnaliștii care promovează valorile occidentale și care îl dădeau ca exemplu de bune practici și onestitate pe acest „amic” al concetățenilor evazioniști”, spune fostul șef al Fiscului.

”Cei puși să vegheze asupra securității finanțelor României au ajuns simpli servanți, executanți docili ai acestor interese”, acuză el.

Dar vizita ambasadorului indicat este o practică generală, continuă Diaconu. ”Ani de zile a fost o practică constantă intervenția ambasadelor, în principal din spațiul UE, pentru susținerea intereselor marilor companii cu capital străin în relația cu Fiscul”. Aceasta ”în timp ce o eventuală intervenție a vreunui reprezentant ales al poporului român în Parlament este considerată trafic de influență”.

Restaurația. Gelu Diaconu acuză intenția actualilor oficiali de a se reîntoarce către un sistem mafiot caracterizat prin lipsa sau ineficiența controalelor efectuate la marii contribuabili și legături strânse între afaceriști, legiuitorii din domeniu și inspaecția fiscală. El menționează ”reinstalarea pe funcție a conducerii DGAMC (direcția marilor contribuabili – n.red.) înlăturate de mine, persoane agreate de afaceriști, consultanți și aflați la ordinele unor politicieni”. În plus actuala conducere a Finanțelor a anulat misiunea de asistență a FMI pe subiectele solicitate, sub pretextul unei „necesare” alte misiuni „de radiografiere în ansamblu” a activității ANAF, și au loc presiuni pentru schimbarea directorului coordonator al Directiei de prețuri de transfer din cadrul ANAF, ”o persoană foarte competentă profesional”. Se dorește ”reînființarea serviciilor de inspecție fiscală teritoriale, rod al cumetriilor locale” și ”infiltrarea pe funcții de conducere în cadrul DGAMC a persoanelor din/ sau agreate de firmele mari de consultanță fiscală care să dea soluțiile convenabile propriilor clienți”.

Diaconu mai susține că în mandatul său la șefia ANAF au demarat o sută de inspectii fiscale parțiale pentru acest an pe tematica prețurilor de transfer (modalitate prin care marile companii internaționale își micșorează impozitele pe profit plătite unui stat). Verificările sale făcute la marile companii aveau un ”obiectiv precis și cuantificabil: creșterea colectării în zona marilor contribuabili cu 10%, adică cca 2,5 miliarde euro”.

Fără susținerea presei. Nu în ultimul rând Gelu Diaconu susține că n-a primit ajutorul presei din cauza unor considerente financiare ale ziariștilor. ”Fiecare jurnalist contactat (...) pentru a obține sprijinul în devoalarea acestei frății s-a eschivat, invocând cam același argument:„Oamenii aceștia din consultanță și din business plătesc bani grei pentru publicitate. În plus, noi nu putem sprijini ANAF în niciun demers, întrucât, pe lângă banii din reclamă, am pierde din cititori. O fi adevărat ce spuneți, însă și noi suntem un business ca orice alt business. Click-urile le obținem când criticăm ANAF, nu când o sprijinim”, spune fostul șef al Fiscului că i s-ar fi răspuns.