BNR vine cu propria variantă de plafonare a dobânzilor la credite

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a trimis Comisiei de Politică Economică a Camerei Deputaților o scrisoare în care își manifestă dezacordul față de amendamentele aduse OG 13 din 2011 privind plafonarea dobânzilor. Scrisoarea conține însă și propuneri ale BNR privind modalitățile de plafonare.

Banca Națională a României (BNR) „nu poate susţine” completarea Ordonanței Guvernului 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie penalizatoare și plafonarea dobânzii la credite, potrivit unei scrisori adresate președintelui Comisiei economice din Camera Deputaților, de către Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale.

BNR propune o „metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, elaborată la nivelul Băncii Naţionale a României pornind de modele aplicate de alte state europene şi adaptate specificului sectorului financiar-bancar românesc.

Propunerile BNR introduc ”praguri de dobândă stabilite pe baza unor criterii funcţionale, care să nu creeze efecte disruptive asupra pieţei financiare”.

Cum vede BNR plafonarea

În primul rând, stabilirea unui nivel maxim al ratelor de dobândă se va face o singură dată, la momentul acordării creditului.

Implementarea restricțiilor privind nivelul maxim al ratelor de dobândă va fi făcută prin reglementarea unui plafon al DAE, aspect care permite limitarea nivelului costurilor totale inițiale ale creditului.

Aplicarea unui plafon asupra ratei DAE este posibilă doar în cazul creditelor noi, întrucât indicatorul DAE se determină exclusiv la acordare pentru evidenţierea diferenţelor de costuri între credite şi pentru compararea produselor de creditare.

Plafoanele vor fi implementate diferențiat pe monede și tipuri de credite. Nivelul de segmentare a creditelor în tipologia consum și locuințe (similar ratelor DAE pentru creditele noi publicate de BNR) este insuficient pentru gruparea omogenă din punct de vedere al riscului.

Subcategoriile vizate de metodologie sunt: i) credite pentru locuințe; ii) credite de consum negarantate (inclusiv credite de tip descoperit de cont); iii) credite de consum de tip card de credit; iv) credite de consum garantate.

Conform metodologiei propuse, stabilirea periodică (trimestrială) a plafoanelor DAE foloseşte o formulă de calcul clară, ce presupune aplicarea unor multiplicatori asupra ratelor medii ale DAE publicate de BNR pentru ultima luna a trimestrului anterior, diferenţiaţi în funcţie de moneda de denominare a creditului şi tipul creditului.

BNR spune că statele care stabilesc plafoane ale DAE folosesc ca referinţă preponderent rata medie a DAE: 7 din 11 ţări (Estonia, Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Slovacia, Slovenia).

Celelalte ţări care plafonează rata DAE au în vedere referinţe precum rata dobânzii legale (Spania, Olanda – rată non-contractuală aplicabilă în caz de incapacitate de plată) sau rata de dobândă interbancară (Belgia), existând şi un plafon fix (Irlanda).

Ulterior studiului UE menționat, care centralizează practicile statelor în privința plafonării ratelor dobânzii, Marea Britanie a introdus, începând cu 1 ianuarie 2015, o serie de restricții asupra dobânzilor la împrumuturile cu cost ridicat acordate pe termen scurt. Astfel: (i) dobânda la împrumuturi nu poate depăși 0,8% pe zi din suma împrumutată; (ii) se impune o limită în privința costurilor în caz de default de 15 lire sterline; (iii) există o limită totală de cost ce presupune că împrumutatul nu va trebui niciodată să ramburseze mai mult de 100% din suma împrumutată.

Descarcă aici metodologia gândită de BNR pentru plafonarea dobânzilor.