Sari la conținut

Corina Crețu, vocea care tulbură liniștea Guvernului

Obișnuiți cu jocurile de culise și cu loviturile administrate pe la spate adversarilor politici, clasa politică de la București s-a grăbit fie să minimalizeze intervenția de zilele trecute a comisarului european Corina Crețu pe tema absorbției fondurilor europene, sau, mai bine zis, a lipsei de absorbție, fie să o citească într-un „registru politic”. Reacțiile politicienilor PSD, partid din care provine și doamna Crețu, au variat de la declarații de genul „poate să aibă dreptate” la „sunt declarații politice”. Nu au lipsit nici scenariile explicative. O pretinsă alianță a acesteia cu primarul Capitalei, Gabriela Firea, împotriva liderului PSD Liviu Dragnea ar fi cauza ieșirii nervoase a doamnei Crețu, căci este evident, au spus unii, Gabriela Firea nu și-ar fi permis să pomenească numele comisarului european fără accept.

Din toate scenariile lansate pe malul Dâmboviței lipsește însă o posibilă explicație. Ar fi faptul că Crețu este româncă și că poate se simte datoare și responsabilă să depună toate eforturile în privința fondurilor regionale pentru țara care a trimis-o la Bruxelles.

Având acces la cifrele cheie ale fondurilor europene, fără a se lăsa păcălită de comunicate de presă din care se poate afla doar că ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a făcut o vizită la Roma pentru a rezolva cutare problemă, Corina Crețu este îngrijorată.

După ce a băgat pe fonduri europene inclusiv salariile angajaților români implicați în proiecte și a preluat creditele acordate României de BEI și BERD, riscul de a pierde bani persistă.

Ministerul Transporturilor care gestionează o treime din fondurile structurale, adică aproape șapte miliarde de euro din cele 22,58 miliarde euro alocate de UE României ca fonduri structurale, are un stadiu de absorbție efectivă de 11% după cinci ani. Există un singur proiect mai de Doamne ajută, prezentat Comisiei Europene spre finanțare.

Înainte de a intra în miezul disputei dintre comisarul Corina Crețu și Guvern este bine să aruncăm o privire asupra modului în care funcționează absorbția fondurilor europene dar și care este mecanismul de retragere a acestor fonduri, dacă sunt necheltuite. Pentru banii alocați, un stat membru nu trebuie să dea socoteală la finele perioadei de alocare, adică în 2020, ci după un calendar ce are la bază regula „n+3”. Pentru exercițiul început în 2014, primele rezultate au fost prezentate Comisiei Europene în 2017.

”Scopul dezangajării de fonduri este de a încuraja dispciplina financiară a statului membru la implementarea programului operațional (...) Comisia va dezangaja orice parte a sumei dintr-un program operațional care nu a fost folosit pentru plata prefinanțării inițiale, anuale sau pentru plăți intermediare până la data de 31 decembrie a celui de-al treilea an financiar ce urmează celui în care s-a convenit înțelegerea de finanțare sub programul operațional”, spune un document al Comisiei Europene.

Simplu vorbind, dacă un stat are la dispozție pe cei șapte ani ai exercițiului 2014-2020, un total de 700 milioane de euro, sau în medie anual 100 de milioane de euro, în 2017 va trebui să justifice cu facturi 100 de milioane de euro, iar în 2018 cumulativ 200 de milioane de euro. Tot așa, în anii ce urmează, până la incidența sumei alocate, de 700 milioane euro.

Ce a salvat până acum România de foarfeca acestei reguli sunt proiectele „fazate.”

În domeniul transporturilor, riscurile ar putea începe în 2019, pentru că - din fericire și din păcate - nu se pierd bani pentru că avem proiecte fazate”, spune Crețu.

Practic, pentru a nu pierde bani, în perioada 2007-2013 Guvernul României și Comisia Europeană au decis împărțirea proiectelor neterminate - majoritatea în două proiecte mai mici. Unul urma să fie încheiat în 2013, a doua parte a acestuia până în 2020.

Spre exemplu, pentru realizarea autostrăzii Lugoj – Deva, UE a aprobat României 487 milioane de euro (573 milioane euro fiind valorea totală a proiectului). Proiectul trebuia să se închidă în 2013 deci toți acești bani trebuiau cheltuiți. România nu a reușit acest lucru și atunci proiectul autostrăzii a fost împărțiti în două, o parte de 147 milioane euro pentru lucrări făcute până în 2013 și o alta de 340 milioane euro pentru perioada 2014 - 2020. Dacă proiectul nu ar fi fost divizat, autostrada n-ar fi fost gata în 2013, iar România ar fi trebuit să restituie integral banii primiți de UE.

Partea proastă a unei astfel de scheme este că cei 340 milioane de euro sunt trași din alocarea 2014-2020. Deci în loc să folosească banii pentru proiecte noi, aceștia merg la terminarea proiectelor vechi. Cazul autostrăzii Luhoj Deva nu este singular.

Date oficiale arată că pe secțiunea „Transporturi” există 37 de proiecte fazate pentru care se scad 2,04 miliarde euro din alocarea 2014 - 2020. Spre exemplu închiderea lucrărilor pe autostrada Sebeș - Turda va micșora disponibiliul de finanțare cu 311 milioane euro, reabilitarea căii ferate Coșlariu - Sighișoara - Simeria cu 529 milioane euro. Repararea drumurile naționale Deva - Oradea și Pitești - Brașov mai scade 126 milioane euro din disponibil, iar lista este lungă. Practic, toate aceste proiecte au fost realizate în proporție de doar 50% în perioada 2007-2013 (alocare UE de 1,94 miliarde euro în prima etapă, față de 2.04 miliarde euro pentru acestea, în a doua fază).

Pe lângă faptul că am pierdut banii, iar aici timpul nu mai poate fi dat înapoi, există un risc subliniat de Corina Crețu. Cel de a pierde și puținii bani care ne- au mai rămas. Anul viitor se încheie o bună parte a proiectelor fazate, prezentate Bruxelles-ului pentru a ne da bani. Ca urmare, de anul viitor masa Comisiei Europene pe care ar trebui să existe proiectele României va rămâne goală. Sumele alocate pe calendarul n+3 nu vom avea cum să le justificăm.

„În domeniul infrastructurii de transport mai avem în analiză doar Magistrala 6 de Metrou, Gara de Nord - Otopeni. Pe timpul mandatului meu, am primit doar 4 proiecte majore, cu Simeria- Gurasada, cale ferată, un proiect în valoare de 1 miliard de euro, care este un proiect mare, este cel mai mare șantier de modernizare a unei căi ferate pe care îl avem acum pe harta Uniunii Europene, mai avem Sebeș-Turda, Câmpia Turzii-Târgu Mureș (autostrăzi – n.r.). Nu mai avem alte proiecte depuse la Comisie, așteptăm Sibiu-Pitești, care este un proiect-fanion - ne aflăm la Inițiativa celor 3 Mări - este singura verigă lipsă dintre Rotterdam și Constanța. Este singura porțiune fără autostradă. Aștept Pitești-Craiova, podul de la Brăila, așa cum sunt ele în Master Planul de Transport”, spune Crețu.

Ministrul Transporturilor Lucian Șova spune că Bruxelles-ului au fost trimise 14 proiecte spre finanțare. Cine vrea detalii suplimentare află însă că proiectele sunt mai puține și că nu au fost propriu-zis trimise, ci doar sunt in stadiu avansat de elaborare.

Ministrul Transporturilor, Lucian Șova, spune că riscurile de dezangajare a fondurilor nu există. „Dincolo de afirmaţii pe care unii sau alţii le fac, în diverse conferinţe de presă, nu pot decât să apreciez că aceste afirmaţii sunt făcute de o manieră care nu este în legătură cu realităţile pe care le avem în Ministerul Transporturilor. Şi mă refer la faptul că, în primul rând, nu există niciun risc de dezangajare de fonduri europene pe actualul exerciţiu financiar şi acest lucru este şi monitorizat şi bine ştiut de experţii Comisiei Europene, atât din perspectiva modului în care aceste proiecte sunt făcute, dar şi din perspectiva modului în care aceste proiecte parcurg procesul administrativ”, spunea la 7 septembrie ministrul Transporturilor.

Și, în stilul încurajator al lui Ion Heliade Rădulescu, „scrieți băieți, orice, numai scrieți”, ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, cere Ministerului Transporturilor să facă licitații și să demareze lucrări chiar și dacă pe acestea Comisia Europeană nu și-a pus apostila.

"Deci, nu e problema de finanţare, doamna comisar poate să aibă dreptate în situaţia în care se referă la ce am putea să trimitem noi la Bruxelles pentru a fi aprobat ca şi cerere de finanţare. Aici, totuşi, trebuie făcută o diferenţă şi sper ca în administraţia centrală şi locală să se înţeleagă faptul că nu trebuie legate cele două chestiuni, şi anume cererea de finanţare către Bruxelles pe un proiect sau altul şi caietele de sarcini care trebuie să fie ridicate în sistemul electronic de achiziţii publice şi să înceapă efectiv lucrările. Pentru că, din păcate, astăzi mai sunt legate cele două momente şi eu am recomandat tot timpul că orice structură publică, orice entitate contractantă să lanseze spre implementare un proiect, iar discuţia cu Bruxelles-ul pentru decontare este o altă chestiune, desigur foarte importantă, pentru a nu rămâne acea activitate pe buget", a susţinut Teodorovici.

Îndemn riscant cum, spre exemplu, in cazul autostrăzii Pitești- Sibiu, o entitate a Comisiei Europene avertiza că traseul ales pentru autostradă nu este cel mai bine ales Comisia Europeană ar putea refuza plățile după aprobarea proiectului, dacă acesta nu a avut girul ei și mai ales dacă proiectul conține erori grosolane, inclusiv pe partea de mediu.

Abordările de genul „băgați lopata în pământ că pe urmă cerem noi banii Comisiei Europene” nu prind la Bruxelles. "Este de datoria mea de comisar pentru politică regională să avertizez toate statele membre, deci implicit şi România, despre riscul pierderilor sau dezangajărilor de fonduri, mai ales în domeniul infrastructurii, având în vedere că sunt lucrări complexe, care necesită ani de zile, şi trebuie să îmi fac datoria şi să spun atunci când o ţară riscă să îşi piardă şansa la dezvoltare pentru generaţii întregi”, spune Crețu.

Lucrurile nu par a fi înțelese nici de ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb. "O să discut cu doamna Creţu şi o să o întreb de unde au apărut acele nemulţumiri. Dar declaraţiile pe care le-am văzut pe presă sunt, din punctul meu de vedere, înscrise într-un registru politic", a spus zilele trecute Rovana Plumb.

La 11 de la aderarea la UE o treime din populația României nu are acces la apă, mai precis peste șase milioane de români. Fără canalizare gospodăriile deversează reziduurile în natură. Accesul la apă curentă se plătește cu bani buni în sate, iar ambulanțele nu se încumetă să se deplaseze în multe localități rurale. Cadrele medicale lipsesc din sate căci cine este dispus să piardă zilnic cu transportul două ore pe un drum desfundat, iar toaletele multor școli sunt în curte. Mesajul Corinei Crețu ar trebui văzut de Guvern nu în „registru politic” ci în cel al realităților trăite de români.

Etichete: fonduri europene , Corina Cretu , rovana plumb , lucian sova , absorbtie fonduri , psd cretu

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale