Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi ratele dobânzilor, pentru prima dată în ultimii 11 ani, lăsând în urmă epoca banilor uşori pentru a reduce inflaţia ridicată, se arată într-o analiză a AFP. Iată cine câştigă şi cine pierde când cresc costurile de împrumut.
Consiliul guvernatorilor BCE a decis joi majorarea cu 50 de puncte de bază a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, la zero, de la minus 0,50%, într-un efort de a reduce nivelul record al inflaţiei în zona euro.
De asemenea, au fost majorate cu 50 de puncte de bază rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală, până la nivelurile de 0,50% şi, respectiv, 0,75%.
Împrumuturile devin mult mai scumpe
Băncile comerciale împrumută bani de la BCE, iar în schimb ele împrumută gospodăriile şi companiile. Ani de zile cei care s-au împrumutat au putut profita de ratele dobânzilor ultra-scăzute, menite să stimuleze creşterea economiei.
Când BCE începe majorarea dobânzilor, băncile vor trece clienţilor aceste costuri de împrumut mai ridicat. Totul, de la cumpărarea unei case, la refinanţarea datoriei sau obţinerea unui credit pentru companie devine mai scump.
Creditorii vor analiza de asemenea mult mai atent solicitările de împrumut, pentru a se asigura că nu-şi asumă prea multe riscuri.
Impactul se simte deja pe piaţa imobiliară, unde ratele dobânzilor pentru creditele ipotecare au crescut în ultimele luni.
Dar perspectivele pentru viitorii proprietari de locuinţe nu sunt deloc rele, spune Andreas Lipkow, analist la Comdirect.
„Costurile finanţării în sectorul imobiliar sunt doar parţial dependente de ratele dobânzilor BCE şi sunt de asemenea determinate de cerere şi ofertă, sau de solvabilitatea celui care se împrumută”, a declarat el pentru AFP.
Un stimulent pentru cei care economisesc
Era BCE a ratelor scăzute ale dobânzilor a însemnat că cei care economisesc vedeau un avantaj redus sau chiar niciun avantaj în cazul banilor puşi deoparte.
Rata dobânzii la facilitatea de depozit era de minus 0,50%, BCE taxând băncile pentru stocarea în exces de numerar, pentru a stimula creditarea.
Multe bănci de retail au trecut aceste costuri proprietarilor bogaţi de conturi bancare, ale căror depozite depăşeau un anumit nivel. Acei clienţi aşteptau cu nerăbdare ca BCE să renunţe la rata dobânzii la facilitatea de depozit de minus 0,50%.
Cum băncile au salutat revenirea marjelor de profit mai ridicate datorită majorării veniturilor din creditare şi ratele dobânzilor la produsele de economisire ar trebui să crească în cele din urmă.
Dar inflaţia ridicată face ca economiile să se erodeze în termeni reali în următoarea perioadă, avertizează Elmar Voelker, analist la LBBW bank.
„Majorarea ratelor dobânzilor (şi a ratelor dobânzilor la produsele de economisire) nu va fi suficient de mare pentru a compensa nivelul actual ridicat al inflaţiei”, a explicat analistul.
Veşti proaste pentru guvernele îndatorate
Şi guvernele din zona euro vor trebui să-şi reducă dependenţa de epoca banilor uşori, care a durat un deceniu, deoarece datoria suverană devine mai scumpă, iar efectele negative pentru cele mai îndatorate state din zona euro provoacă deja îngrijorare.
BCE a promis să vină cu un instrument de criză pentru a preveni „fragmentarea” nedorită pe pieţele de obligaţiuni, sau o divergenţă accentuată ale costurilor de împrumut între ţările din zona euro.
Toţi ochii sunt pe Italia, unul din cele mai îndatorate state din zona euro, unde randamentele obligaţiunilor guvernamentale au crescut deja faţă de cele germane.
Criza politică provocată în urma demisiei premierului Mario Draghi a inflamat şi mai mult pieţele.
Înăsprirea politicii monetare de către BCE, deşi văzută ca necesară pentru a contracara inflaţia, vine într-un moment delicat pentru guvernele care se confruntă cu o reducere a puterii lor de împrumut, într-o perioadă de cheltuieli masive pentru a face faţă creşterii preţului energiei.
Preocupările investitorilor
Pieţele bursiere au beneficiat mult timp de politica monetară ultra-relaxată a BCE, care a determinat investitorii să caute active mai riscante, pentru profituri mai ridicate.
Dar cum BCE s-a alăturat marilor bănci centrale în accelerarea luptei contra inflaţiei, şi pe fondul sporirii temerilor privind recesiunea, pieţele globale sunt în declin.
Indicele Nasdaq al Bursei de la New York a scăzut cu 30% de la finalul lui 2021, companiile din domeniul tehnologiei disperate după numerar confruntându-se cu dificultăţi în atragerea de noi finanţări.
Şi criptomonedele au scăzut de la recentul nivel ridicat, investitorii fiind mai reticenţi la risc, iar Bitcoin a pierdut peste 40% din valoarea sa numai în iunie.
Dar de când BCE şi-a anunţat intenţia de a majora dobânzile, jucătorii financiari „au avut mult timp pentru a se pregăti, ceea ce ar trebui să prevină turbulenţele majore” pe pieţele bursiere, a declarat Voelker.
