Preţul de referinţă în Europa la energie electrică a depăşit marţi, pentru prima dată, pragul de 500 de euro pentru un Megawatt-oră, sporind presiunile asupra companiilor şi gospodăriilor, în condiţiile în care cea mai gravă criză energetică din ultimele decenii pare că va continua şi în 2023, transmite Bloomberg.
În Germania, preţul electricităţii pentru anul următor a urcat cu 6,4%, la 508 euro pentru un Megawatt-oră pe bursa European Energy Exchange AG. Este un avans de aproximativ 500% în ultimul an, determinat în special de reducerea livrărilor de gaze ruseşti.
În condiţiile în care costurile cu energia continuă să crească, industria simte efectele negative. Nyrstar NV este cea mai recentă firmă afectată, marţi anunţând închiderea topitoriei de zinc Budel din Ţările de Jos - una dintre cele mai mari din Europa.
„Cu cât mai îndelungată va fi perioada în care aceste preţuri cresc, cu atât mai sever va fi impactul resimţit de economie. Magnitudinea creşterii şi magnitudinea crizei nu sunt comparabile cu nimic din ce s-a întâmplat în ultimele decenii”, a apreciat Daniel Kral, economist la Oxford Economics.
Ţările europene se pregătesc pentru posibile penurii de energie în această iarnă, unele luând în calcul raţionalizarea livrărilor către anumite industrii, pentru a se asigura că poate fi îndeplinită cererea esenţială, scrie Agerpres.
Seceta şi căldura extremă din Europa au dus la reducerea debitelor râurilor şi a rezervoarelor care sunt cruciale pentru furnizarea de energie hidro în unele ţări.
În Germania, nivelul scăzut al râurilor ar putea agrava problemele de furnizare a energiei, deoarece deficienţele din transport vor afecta planurile Guvernului de a creşte, temporar, utilizarea cărbunelui.
„Vedem deja efectele negative asupra industriei în urma continuării creşterii preţului gazelor. Şi, după noua taxă pe gaze anunţată de Germania săptămâna aceasta, şi gospodăriile vor simţi presiunea”, a avertizat Kesavarthiniy Savarimuthu, analist la Bloomberg.
