Sari la conținut

România a cumpărat de la Gazprom de peste opt ori mai mult gaz în 2016

România a achiziționat anul trecut de la Gazprom o cantitate de 1,48 miliarde metri cubi de gaze naturale, în creștere cu 740% comparativ cu 2015, a anunțat miercuri grupul rus Gazprom într-un comunicat de presă, informează Itar Tass.

144a8101_edit-2

Potrivit Gazprom, consumul de gaze naturale rusești în rândul potențialilor utilizatori ai gazoductului Turkish Stream a crescut în 2016. "Creșterea cererii de gaze naturale rusești în Europa de Sud-Est, regiune țintă a Turkish Stream, arată în mod clar că acest proiect este bine fundamentat și vine la momentul oportun pentru a acoperi necesarul de energie al acestor țări", a apreciat Gazprom, potrivit Agerpres.

Comparativ cu 2015, volumul de gaze naturale achiziționat de la Gazprom a crescut cu 1,1% în Italia, până la 24,7 miliarde metri cubi, cu 2,1% în Bulgaria, până la 3,18 miliarde metri cubi, cu 35% în Grecia, până la 2,68 miliarde metri cubi, cu 4,3% în Serbia, până la 1,75 miliarde metri cubi, cu 54,8% în Croația, până la 0,76 miliarde metri cubi, și cu 56,5% în Macedonia, până la 0,21 miliarde metri cubi. Conform acestor cifre, cea mai mare creștere procentuală s-a înregistrat în cazul României, chiar dacă volumul de gaze achiziționat în 2016 de România de la Gazprom a fost mai mic decât cel achiziționat de Serbia.

La data de 10 octombrie, Rusia și Turcia au semnat un acord interguvernamental pentru construcția gazoductului Turkish Stream, acest document fiind ratificat de Parlamentul turc pe 2 decembrie. Acordul prevede amplasarea a două conducte pe fundul Mării Negre, fiecare cu o capacitate anuală de transport de 15,75 miliarde metri cubi de gaze naturale.

Turkish Stream face parte din planurile Rusiei de a ocoli Ucraina, principala conductă de tranzit pentru livrările de gaze naturale rusești destinate Europei. Mai multe dispute între Kiev și Moscova au condus la suspendarea livrărilor de gaze naturale rusești destinate Europei prin Ucraina.

Cum se explică căderea producției și avansul exporturilor

Odată cu liberalizarea prețurilor la gaze naturale s-a pus și problema supraimpozitării profiturilor suplimentare obținute de producătorii de gaz natural, anume Romgaz și Petrom OMV. Prin supraimpozitare Guvernul a dorit să tragă și el un folos și să nu lase sumele obținute suplimentar în buzunarele producătorilor.

Prin două acte normative ale Guvernului, din 2013 şi 2014, a fost introdus impozitul asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a adoptării calendarului de liberalizare a preţurilor la gaze.

Astfel, producătorii interni plătesc statului, conform unei formule de calcul, 60% din diferenţa de preţ al gazelor ce se utiliza în anul 2012 (înainte de liberalizare - 45,71 lei/MWh) şi „preţul mediu ponderat al gazelor naturale din producţia internă corespunzătoare cantităţilor comercializate pe piaţa concurenţială pentru consumatorii noncasnici, nu mai mic de 72 lei/MWh”.

Dar ce se întâmplă dacă prețul gazului de import scade? Impozitul plătit de producătorul autohton rămâne același, căci nu este raportat la prețul gazului pe piața europeană/de import, ci la nivelul administrativ, stabilit legal. Situația nu convine. „Gazul pe care îl vindem noi conţine în preţ şi acea taxă care e instituită de o ordonanţă din 2014. În condiţiile în care competitorii noştri la ora actuală sunt importatori şi ei nu au această taxă în componenţa preţului, considerăm că ori ar trebui adăugat şi lor ceva sau extrasă de la noi şi să fie o competiţie gaz-gaz. Atâta timp cât ei vând înaintea noastră şi noi nu vindem”, spunea  recent un director în cadrul Romgaz.

Ca urmare Romgaz a preferat să închidă sonde decât să scadă prețul de vânzare a gazului produs sub cel luat în calcul la stabilirea impozitului suplimentar plătit statului.

Rezervele de gaz sunt doar parțiale pentru această iarnă

Abordarea este greșită, spune un specialist consultat de Digi24.ro. Scăderea producției prezintă riscuri pentru securitatea energetică a țării. Unul dintre riscuri este pierderea de capacitate pentru sondele inchise. ”O sondă oprită nu va mai ajunge niciodată la producția ei, după ce va fi repornită”, spune specialistul.

Pe de altă parte refuzul Romgaz de a produce și vinde la prețuri mici determină umplerea doar parțială a capacităților naționale de înmagazinare a gazului. ”Strategia guvernului este de a umple total capacitățile de stocare, la sfârșitul ciclului de injecție, până la nivelul de 3,2 miliarde metri cubi, în condițiile în care acum există stocuri de puțin peste 2 miliarde metri cubi. Guvernul trebuia să impună obligativitatea umplerii depozitelor, cum este la unguri”, spune specialistul.

Care sunt riscurile? Cantitățile de gaze înmagazinate vor ajunge la limită la începutul primăverii 2017. ”Se anunță o iarnă cu temperaturi foarte dure în februarie, martie. La acel moment rezervele vor fi pe sfârșite, presiunea de extracție din depozite va fi mică. Câteva zile la temperaturi mai mici de -20 de grade Celsius ne vom prăbuși fără ruși”, spune el. Gazprom va avea ocazia a a recupera prețurile scăzute, practicate acum. ”Vor avea opțiunea să ne ”rupă” economic, aceasta dacă vor dori din punct de vedere politic să ne ajute. Dacă nu, ne vor lăsa să înghețăm, chiar dacă ei nu vor face profit””, spune specialistul.

Romgaz nu se află într-o poziție prea bună. ”Sunt pe cale să pună Romgaz-ul pe butuci. Este departe de insolvență, dar este una dintre companiile care a plătit în contextul crizei petrolului din lume cel mai mare divident, peste Exxon, Chevron, Total. N-au investit. În același timp este compania cu cea mai mare scădere a rezervelor, deci este la extreme. Este o politică de management dezastruoasă, ale cărei efecte se vor vedea destul de curând”, spune el.

Pe aceeași temă