Sari la conținut

Guvernul și FMI nu s-au înțeles

El a precizat că discuţiile pe aceste două puncte de divergenţă vor continua în aprilie.

„Nu cred că e bine pentru România”, a spus Victor Ponta. El a precizat că în aceste condiții nu există o scrisoare de intenție, dar acordul preventiv cu FMI rămâne în vigoare. Premierul a mai spus că România va veni cu o propunere de calendar sustenabil în privința liberalizării prețurilor la gaze.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept "abruptă" de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh. Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.

În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, FMI şi CE au cerut restructurarea "masivă şi radicală" a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector.

"Sper să ne înţelegem, dar în interesul României. Suntem de acord cu măsuri de eficientizare, dar nu vom accepta măsuri care să ducă la dispariţia acestui sector esenţial pentru siguranţa noastră energetică şi dezvoltarea economico-socială a unor regiuni, Hunedoara, Gorjul în special, dar şi tot ce ţine adiacent", a afirmat Victor Ponta.

Complexul Energetic Oltenia produce 95% din lignitul României şi asigura până la 30% din consumul intern de energie electrică. Compania are aproape 19.000 de angajaţi.

Complexul Energetic Hunedoara are aproape 6.500 de salariaţi, care activează în cadrul a patru mine din Valea Jiului (Lonea, Livezeni, Lupeni, Vulcan) şi a două termocentrale care au acoperit în 2013 circa 7% din consumul de energie la nivel naţional, precizează Mediafax.

România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.

Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare totală de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.


„Țara noastră are o economie stabilă, care se dezvoltă, iar Guvernul își face treaba și venim cu planuri care sunt în favoarea României. A rămas ca în aprilie să ne vedem din nou cu delegația FMI-BM-CE și să prezentăm soluții pentru ca prețul la gaze să nu crească într-un ritm nesustenabil, iar industria producției de energie electrică pe cărbune să aibă o perspectivă de dezvoltare pentru viitor”, a scris Victor Ponta, pe contul de Facebook, imediat după terminarea conferinței de presă în care a anunțat eșecul negocierilor cu FMI.

Dezacorduri precedente cu FMI

Actualul acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional, al treilea semnat de România din 2009, nu a fost lipsit de probleme. În vara anului trecut, misiunea FMI a plecat de la Bucureşti fără o scrisoare de intenţie, pe fondul neînţelegerilor legate de reducerea CAS. Nu s-a întâmplat însă nimic grav pentru că autorităţile nu au avut nevoie de banii puşi la dispoziţie de instituţia financiară.

Actualul acord, care se încheie în luna septembrie, este al 13-lea pe care România l-a avut cu FMI. 

A treia evaluare a acordului stand-by, care a avut loc în luna iunie a anului trecut, a fost considerată un eşec pentru Guvern şi finanţatorii României. Pentru că nu au fost de acord cu reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, oficialii FMI nu au aprobat misiunea de evaluare.

Chiar şi aşa, măsura a intrat în vigoare la 1 octombrie anul trecut.

Două luni mai târziu, imediat după alegerile prezidenţiale, delegaţia FMI a revenit la Bucureşti pentru a discuta despre bugetul României pe 2015.

De-a lungul timpului, în relaţiile României cu FMI au fost mai multe momente de blocaj.

Istoricul relațiilor cu FMI

Prima înţelegere dintre România și FMI a fost aprobată în octombrie 1975. În total, în perioada comunistă au fost trei acorduri, iar ultimul a fost reziliat.

Nici următoarele cinci programe, de după 1991, nu au ajuns la final.

Guvernanţii au reuşit să ducă la capăt abia al nouălea acord, cel din 2001. Şi următoarele trei, printre care şi împrumutul din 2009, au fost încheiate cu succes.

Acordurile României cu FMI

Suma aprobată / Suma atrasă

- oct. 1975: 142,44 milioane dolari / 142,44 milioane dolari

- sept. 1977: 96,11 milioane dolari /  96,11 milioane dolari

- iun. 1981: 1,64 miliarde dolari /  1,22 miliarde dolari

- apr. 1991: 570,53 milioane dolari / 476,97 milioane dolari

- mai 1992: 470,82 milioane dolari / 392,4 milioane dolari

- mai 1994: 480,5 milioane dolari / 141,3 milioane dolari

- apr. 1997: 452 milioane dolari / 180,9 milioane dolari

- aug. 1999: 599,7 milioane dolari / 209,5 milioane dolari

- oct. 2001: 449,8 milioane dolari / 449,8 milioane dolari

- iul. 2004 (acord preventiv): 374,8 milioane dolari / 0

- mai 2009: 17,1 miliarde dolari / 15,8 miliarde dolari

- mart. 2011 (acord preventiv): 4,6 miliarde dolari / 0

Etichete: FMI , guvern , victor ponta , Acordul cu FMI , scrisoare de intentie , pret gaze , dezacord , inchidere companii energetice

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale