Inflația din zona euro, cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. În septembrie, a coborât la 4,3%

Data actualizării: Data publicării:
profimedia-0805228758
Sursa foto: Profimedia Images

Inflația din zona euro a scăzut, în septembrie, la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani, arătând că politica monetară a Băncii Centrale Europene, de majorare a ratelor dobânzilor, reușește să reducă prețurile scăpate de sub control, potrivit datelor Eurostat, prezentate vineri de Reuters.

Prețurile de consum din cele 20 de țări care fac parte din zona euro au crescut cu 4,3% în septembrie, cel mai lent ritm din octombrie 2021, de la 5,2% cu o lună mai devreme, potrivit datelor Eurostat, prezentate vineri de Reuters.

Dacă nu se ia în calcul evoluția prețurilor la alimente, energie, alcool și tutun – un indicator la care BCE se uită, de asemenea, cu atenție -  atunci inflația a scăzut la 4,5% de la 5,3%, cea mai mare scădere din august 2020.

Aceste cifre ar urma să întărească convingerea BCE că a crescut ratele dobânzilor suficient de mult pentru a reduce inflația. Ținta e ca inflația să ajungă la 2% până în 2025.

Creșterea prețurilor a atins pentru scurt timp două cifre în toamna anului trecut, pe fondul unei combinații de costuri energetice în creștere, a problemelor post-pandemice din lanțurile de aprovizionare și a cheltuielilor guvernamentale ridicate. Ca răspuns, BCE a ridicat rata dobânzii cheie la un nivel record de 4%, de la un minim de minus 0,5% în doar puțin peste un an.

S-a pus, practic, capăt politicii monetare laxe, care a ținut pornite robinetele de bani vreme de un deceniu.

Majoritatea economiştilor şi investitorilor sunt de părere că nivelul de 4% va fi vârful ciclului de majorare a dobânzilor demarat de BCE în urmă cu un an pentru a contracara inflaţia. O parte dintre membrii consiliului guvernatorilor BCE şi-au exprimat sprijinul faţă de acest punct de vedere, cum este guvernatorul Băncii Spaniei, Pablo Hernandez de Cos, care a reiterat luni că nivelul actual al dobânzilor ar trebui să readucă inflaţia la ţinta de 2% dacă va fi menţinut pentru o perioadă suficient de lungă.

În schimb, guvernatorul Băncii Franţei, Francois Villeroy de Galhau, a spus că BCE nu ar trebui să testeze economia "până când se rupe", o aluzie că ar prefera ca dobânzile să nu mai fie majorate.

Partenerii noștri