Exclusiv Interviu. Cu ce cifre a mers Boloș la Bruxelles: Corect pentru România ar fi un deficit de 5,5%, fără să fie sancționată

Silvian Trandafir Data publicării:
Marcel Boloș, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, susține o conferință de presă la sediul guvernului din București, vineri 1 iulie 2022.
Marcel Boloș. Foto: George Călin/ Inquam Photos

Guvernul României încearcă să convingă Comisia Europeană să accepte un deficit bugetar mai mare. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, pledează pentru creșterea de la 4,4% din PIB, ținta deja asumată, la 5,5%, motivând că România a avut cheltuieli mari și neprevăzute în urma războiului din Ucraina. Dacă nu va primi undă verde de la Bruxelles, România riscă blocarea fondurilor europene.

Silvian Trandafir, jurnalist Digi24: Cum au decurs discuțiiile?

Marcel Boloș, ministrul Finanțelor Am prezentat planul de măsuri fiscale și reducerea cheltuielilor bugetare. Discuțiile sunt cu cifre și cu impact bugetar care interesează Comisia și pe noi, Roomânia, pentru că avem angajamente față de UE pe care trebuie să le respectăm.

Am arătat care sunt calculele noastre în ce privește partea de impact, în termeni de impact bugetar, și urmeeză să fie analizate toate aceste măsuri și felul în care au fost gândite de Coaliție și, de asemenea, să primi feedback pe marginea lor.

Silvian Trandafir: La ce măsuri ați stat mai mult să discutați?

Marcel Boloș: Atât cele pe linie fiscală, dar și cele care privesc reducerea de cheltuieli bugetare, publice. Am discutat în termeni de impact bugetar, unde au avut un semn de întrebare cu privire la calculele pe care le-am întocmit și modalitatea la care am ajuns la acel impact. Am spus că am avut o metodologie destul de precisă pentru evaluarea acestui impact bugetar, că urmează ca metodologia să o prezentăm separat Comisiei și că pe marginea acesteia și a impactului bugetar urmează să se pronunțe Comisia Europeană, pentru ca mai apoi să avem un parcurs al adoptării acestor măsuri, care trebuie să fie în cursul lunii septembrie, pentru ca aceste măsuri să-și producă efectul și să putem să ne respectăm angajamentele față de CE.

Silvian Trandafir: Care a fost scopul exact al acestei întâlniri?

Marcel Boloș: Să asigurăm Comisia că nu vom merge spre acel 6,84% din ținta de deficit bugetar, ceea ce pentru România ar fi fost un pericol imens de suspendare a fondurilor europene, că prin măsurile pe care le luăm suntem în situația în care schimbăm traiectoria deficiului bugetar și începem să reducem din ținta de deficit bugetar pe care ne-am asumat-o.

În acest fel, pentru 2024 și 2025 avem în vedere ca măsurile să-și continue efectul și noi să putem implementa fondurile europene. Miza pentru România înseamnă cele 75 miliarde euro și înseamnă respectarea angajamentelor pe care le-am asumat pentru a nu acționa clauza de suspendare a fondurilor și a rămâne cu proiectele de investiții fără sursă de finanțare.

Silvian Trandafir: Ce estimare ați prezentat Comisiei Europene cu privire la evoluția economică și la deficit?

Marcel Boloș: Aș fi puțin rezervat, până când se validează aceste cifre cu Comisia Europeană și până se pronunță Comisia Europeană în privința poiecțiilor pe care le-am înaintat. Era o așteptare din partea Comisiei că țintă de 4,4% din PIB aproape că nu poate fi respectată. Am arătat și cauzele, care au fost atât de natură internă, cât și de natură externă. Discutăm aici de la cheltuiielile pe compensarea energiei pentru populație și mediul de afaceri până la cheltuielile care au fost cu refugiații din Ucraina, atât pe linie de costuri directe și costuri indirecte pe care le-am avut. De asemenea, am avut costuri cu cheltuielile militare – România și-a crescut alocarea bugetară de la 2% la 2,5%. Toate acestea sunt cauze externe României și justifică într-o oarecare măsură această depășire a țintei de deficit bugetar pe care ne-am asumat-o.

Silvian Trandafir: Care ar fi impactul pentru toate acele cheltuieli directe și indirecte?

Marcel Boloș: Avem, pe de o parte, 0,4% din PIB pentru ceea ce înseamnă cheltuieli directe pe care le-am avut cu refugiații și, probabil, dacă adăugăm și 0,5% pentru cheltuielile militare, de aici rezultă o abatere de 1,1% din PIB asupra deficitului bugetar, care are ca și fundament cheltuieli care n-au ținut de deciziile pe care le-a luat România. Pe lângă cei 0,4% din PIB avem și cheltuieli indirecte, care țin de cheltuieli cu spitalizarea, educația și accesul la serviciile publice pentru refugiați. Toate acestea sunt categorii de cheltuieli pe care se fundamentează solicitarea noastră, împreună cu planul de măsuri pe care l-am înaintat.

Silvian Trandafir: Ținând cont de aceste cheltuieli, o țintă corectă de deficit ar fi în jur de 5,4-5,5%?

Marcel Boloș: Da, aceasta ar fi o țintă corectă pe care ar trebui să ne-o asumăm luând în calcul aceste categorii de cheltuieli care n-au depins de noi și care sunt argumentul nostru ca să avem un deficit bugetar realist și acceptat de Comisia Europeană, nefiind singurul stat care se confruntă cu această deviație de la țintele de deficit bugetar asumate.

Dacă luăm în calcul aceste categorii de cheltuieli și ținta asumată de 4,4% corect pentru România, fără să fie sancționată cu suspendarea fondurilor, ar fi 5,5% din PIB.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri