Utilizarea dronelor, puternic restricționată

Data publicării:
drona

Ministerul Transporturilor a finalizat noul Cod aerian al României, care urmează să fie dezbătut în Parlament. Codul va permite autorităţilor să imobilizeze dronele aflate în zone de interdicţie şi interzice executarea silită a aeronavelor statului.

 

 

 

Ministerul Transporturilor a finalizat, după patru ani de discuţii, noul Codul aerian al României, document care va reglementa atât activităţile aeronautice civile cât şi pe cele militare, principalele noutăţi vizând acordarea de atribuţii autorităţilor pentru a imobiliza dronele aflate în zone de interdicţie, interzicerea sechestrului şi executării silite a aeronavelor de stat şi obligarea aeroporturile civile de a se asigura pentru prejudicii aduse terţilor, potrivit News.ro.

Proiectul Codului aerian al României, lansat miercuri în dezbatere publică, va reglementa atât activităţile aeronautice civile cât şi pe cele militare, va stabili instituţiile cu atribuţii în domeniul administrării aviaţiei civile şi militare, precum şi competenţele altor organisme în domeniul siguranţei şi securităţii aviaţiei.

Printr-o adresă trimisă în octombrie 2013, Ministerul Apărări Naţionale a propus Ministerului Transporturilor înfiinţarea unui grup de lucru interministerial care să elaboreze un Cod aerian ca document integrat civil- militar.

Grupul de lucru a fost constituit din reprezentanţi ai celor două ministere, precum şi din reprezentanţi ai unor unităţi de aviaţie civilă, respectiv, Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian - ROMATSA, Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) şi Aeroclubul României.

Scopul documentului este ”creşterea nivelului de siguranţă a zborului prin aplicarea unor standarde comune în cadrul activităţilor aeronautice militare, standarde care vor fi asigurate la nivelul celor europene şi NATO, precum şi pentru zonele de interes militar şi de servitute aeronautică”, se arată în nota de fundamentare.

În noul Cod au fost introduse restricţii privind operarea aeronavelor fără pilot la bord (drone) deasupra unor obiective care fac parte din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională.

În plus, au apărut dispoziţii privind dreptul autorităţilor ”de a indisponibiliza o aeronavă fără pilot la bord care a efectuat un zbor cu încălcarea dispoziţiilor codului aerian, până la aplicarea măsurilor legale”.

În plus, distribuitorii de aeronave fără pilot la bord sunt obligaţi să informeze cumpărătorii că operarea acestora în spaţiul aerian naţional intră sub incidenţa Codului aerian.

De asemenea, au fost introduse prevederi referitoare la interdicţia ca aeronavele de stat şi echipamentele aferente serviciilor de navigaţie aeriană să fie sechestrate sau executate silit, avându-se în vedere ”importanţa şi destinaţia specială a acestor aeronave, precum şi rolul strategic al echipamentelor aferente serviciilor de navigaţie aeriană pentru asigurarea securităţii şi siguranţei activităţilor de zbor în spaţiul aerian”.

Totodată, a fost redefinit conceptul de aeronavă de stat, fiind incluse, pe lângă aparatele folosite pentru servicii militare, vamale sau de poliţie, şi la cele deţinute de ”instituţii ale statului din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi utilizate pentru servicii aferente managementului situaţiilor de urgenţă şi pentru efectuarea zborurilor speciale”.

Noul Cod stabileşte obligaţia, în cazul administratorului unui aerodrom civil, de a încheia contracte de asigurare care să îi acopere răspunderea civilă pentru prejudicii aduse unei terţe părţi.

”În acest fel vor fi eliminate situaţiile în care aerodromul trebuie să despăgubească diferiţi utilizatori ai infrastructurii aeroportuare şi nu dispune de fondurile necesare”, se arată în proiect.

Totodată, au fost introduse interdicţii pentru operarea aeronavelor deasupra zonelor dens populate sau a adunărilor de oameni în aer liber, în special sub înălţimea de 300 de metri.

În plus, potrivit proiectlui de lege, este introdusă obligaţia ca în cadrul Ministerului Transporturilor să funcţioneze o structură specifică care să asigure atât exercitarea funcţiei de reglementare cât si monitorizarea exercitării atribuţiilor delegate de minister.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri