Avertismentul experților din Lituania: Zapad 2017 va transforma Belarusul într-o „daună colaterală”

Data publicării:

Belarusul rămâne singurul aliat al Rusiei cu punct de acțiune strategică spre arealul Mării Baltice, una dintre granițele NATO. Totodată, țara condusă de președintele Aleksandr Lukașenko - numit cândva „ultimul dictator al Europei” - ar putea deveni noul avanpost militar ultra-înarmat al Kremlinului în relația cu flancul baltic, după exercițiul militar de amploare Zapad 2017, care se va desfășura între 14 și 20 septembrie. Nenumărate temeri au fost exprimate în acest sens la nivelul Pentagonului în ultima vreme. 

Subiectul exercițiullui militar ruso-belarus, care se anunță a fi cel mai mare eveniment de profil al Rusiei de la sfârșitul Războiului Rece și până în prezent, a fost dezbătut recent în Lituania de către politicieni, experți și simpli cetățeni, la Kaunas, în cadrul „Freedom Picnic”, relatează Belsat, singura televiziune independentă din Belarus, potrivit Charter 97.

„Vom urmări îndeaproape acțiunile care vor avea loc în proximitatea frontierelor noastre”, a declarat la începutul evenimentului ministrul lituanian al Afacerilor Externe, Linas Linkevicius.

Co-fondatorul Forumului „Rusia Liberă” din Vilnius, Ivan Triutin, prezent și el la dezbatere, a precizat că, în urma exercițiului militar, Belarus ar putea deveni o „daună colaterală” pe care Vladimir Putin „ar putea-o folosi pentru inducerea sindromului post-imperiu, care predomină în societatea rusă”.

În termeni generali, sindromul post-imperiu face referire la ideea potrivit căreia lumea nu poate fi stabilizată decât prin monopolul unor mari puteri organizate imperial.  

„Este în interesul nostru ca Belarusul să rămână independent la cel mai înalt nivel, deoarece dinamica pe care o vedem acum, mai ales în sfera militară, ne provoacă îngrijorări”, a spus Raimundas Karoblis, ministrul Apărării din Lituania.

Concluziile exprimate în cadrul „Freedom Picnic” sunt întărite și de poziția șefului diplomației letone, Edgars Rinkevics. Chiar dacă ministrul de Externe al Letoniei nu crede că va exista o amenințare directă din partea Rusiei în timpul Zapad 2017, Kremlinul ar putea, însă, „explora” starea sistemului leton de apărare. De exemplu, a subliniat oficialul într-o declarație pentru Delfi, avioanele rusești ar putea zbura „accidental” în spațiul aerian al Letoniei.

NATO are toate motivele să creadă că, în cadrul exercițiilor militare Zapad 2017, Rusia va desfășura un număr „substanțial” mai mare de trupe decât cel raportat oficial, a precizat săptămâna trecută un oficial al Alianței Nord-Atlantice într-o declarație remisă Digi24.ro.

„Rusia a informat asupra exercițiului Zapad 2017 în ultima ședință a Consiliului NATO-Rusia, care s-a desfășurat pe data de 13 iulie. Ne-au furnizat numărul de trupe rusești, precum și numărul total de forțe, avioane și nave care participă la exercițiu. Mulți aliați au ridicat întrebări și am avut discuții în legătură cu numerele furnizate. Salutăm schimbul de informații. Avem toate motivele să credem că vor participa substanțial mai multe trupe ruse decât cele indicate de numerele oficial raportate. NATO va monitoriza îndeaproape exercițiul în această lună. Și solicităm Rusiei să respecte transparența obligatorie impusă de Documentul de la Viena. Monitorizăm în mod curent exercițiile rusești. Poziția de forță a NATO este defensivă și transparentă. Acest lucru se aplică și forțelor NATO din estul Alianței. NATO și-a mărit numărul trupelor în Est ca răspuns la anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și la dezvoltarea militară a Rusiei în regiune. Poziția de forță a NATO nu este o reacție la Zapad 2017. Exercițiile noastre sunt planificate și detaliile sunt făcute publice cu mult timp înainte. Ele nu au nicio legătură cu exercițiile rusești. NATO și Aliații pun în aplicare deplină litera și spiritul Documentului de la Viena”, a afirmat oficialul Alianței.

Documentul de la Viena se referă la măsurile de creştere a încrederii şi securităţii (CSBM) în spaţiul OSCE. Negocierile privind măsurile CSBM s-au desfăşurat la Viena încă din 1990,  rezultând Documentul de la Viena 1990 care ulterior, în 1992 şi 1994, a fost revizuit şi aria lui de aplicare a fost extinsă. Ca urmare a trei ani de negociere, la Summit-ul OSCE de la Istanbul (1999) a  fost adoptat Documentul Viena 1999 (VD99). Dezbaterile pe tema actualizării VD99, în cadrul reuniunii speciale a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din 30 noiembrie 2011, a dus la adoptarea deciziei de republicare a VD în varianta VD 2011.

Lipsa transparenței Rusiei în organizarea Zapad 2017 a fost semnalată și de think tank-ul american Atlantic Council, care a lansat, pe 16 august, un ghid dedicat evenimentului militar.

Deși Moscova a anunțat că numărul de trupe care va fi desfășurat în cadrul Zapad 2017 nu va depăși 13.000 de militari, pregătirile de transport, notează Atlantic Council, indică „peste 80.000 de soldați”.

Experții think tank-ului subliniază că, din iulie, comunicarea la nivel international referitoare la Zapad 2017 a intrat într-un con de umbră. Rusia și Belarusul nu au trimis notificări către OSCE și nicio invitație formală către NATO „de a monitoriza exercițiile”.

Și experții Atlantic Council aduc în discuție Documentul de la Viena: „Asta înseamnă că Moscova și Minskul încalcă în acest moment Documentul de la Viena din 2011 (legat de măsurile de creștere a încrederii și securității în spațiul OSCE – n.r.) (…) De asemenea, cele două țări nu au anunțat nici scenariul exercițiului, dar dacă luăm în considerare scenariile precedentelor exerciții NATO, este foarte probabi ca și Zapad 2017 să simuleze un conflict legat de NATO”.

O altă îngrijorare legată de vaccumul comunicațional al celor două state pe marginea exercițiului militar vizează faptul că Zapad 2017 ar putea include și „un element nuclear”, ținând cont de intențiile declarate în mod repetat de Rusia de a-și „integra forțele nucleare și forțele convenționale”.

Zapad 2017 va cuprinde următoarea arie geografică: țărmul baltic, estul separatist al Ucrainei și enclava Kaliningrad, aflată între Polonia și Lituania.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri