Misty LaBean și-a petrecut toată viața întrebându-se de ce mama ei și-a părăsit familia când ea avea doar un an, relatează CNN.
Dispariția lui Connie Christensen, din statul american Wisconsin, în urmă cu 40 de ani nu a fost o surpriză pentru restul rudelor ei. Mai fugise de acasă, în adolescență.
„După ce s-au născut propriii mei copii, m-am gândit: cum a putut să mă părăsească așa? Nu le-aș face niciodată așa ceva copiilor mei,” spune LaBean.
Toată viața ei, LaBean a auzit doar șoapte despre mama ei. Ceilalți membri familiei erau supărați pe ea și au refuzat chiar să vorbească despre Christensen, crezând că a ales să plece de acasă la doar 20 de ani.
Dar în tot acest timp, la sute de kilometri distanță, niște necunoscuți încercau să afle răspunsuri la același mister.
La un moment dat, un artist a creat un bust de lut pentru a încerca să recreeze chipul unui cadavru găsit în decembrie 1982 în statul Indiana, povestește adjunctul legistului-șef de la Biroul de medicină legală al comitatului Wayne, Lauren Ogden.
Vânătorii o găsiseră lângă Martindale Creek, într-o zonă rurală folosită în principal pentru vânătoare și agricultură. Dar din cauza inundațiilor, rămășițele erau atât de descompuse, încât nu mai puteau fi recunoscute, iar cadavrul a ajuns la Universitatea din Indianapolis, unde a fost depozitat.
Dar anchetatorii au tot încercat de-a lungul timpului să-i descopere identitatea.
Între timp, știința a progresat. Anchetatorii nu se mai bazează pe schițe și desene pentru a încerca să-i identifice pe cei dispăruți și uciși. Acum au la îndemâna testele ADN.
În 2021, Biroul de medicină legală al comitatului Wayne a revenit la dovezile găsite lângă Martindale Creek pentru a vedea dacă pot identifica rămășițele cu ajutorul testelor ADN.
Prima încercare a eșuat: nu era suficient material genetic pentru a genera un profil ADN utilizabil. Nici a doua încercare nu a dat roade. Apoi, Ogden și echipa ei au încercat o extracție de ADN dintr-un os din picior.
În aceeași perioadă, cineva din familia lui Christensen devenise interesat de genealogie și își încuraja rudele să trimită probe ADN către surse publice care îi ajută pe oameni să construiască arboele genealogic al familiei, a spus Ogden.
Bazele de date de ADN au fost folosite însă și pentru a lega victimele de criminali precum Happy Face Killer, care a ucis cel puțin opt femei. A ajutat la prinderea lui Golden State Killer, suspectat de peste 10 omucideri și peste 50 de violuri.
Una dintre aceste baze de date ADN este GEDmatch, folosită și de DNA Doe Project, o organizație non-profit care folosește genealogia genetică pentru a afla identitatea rămășițelor rămase neidentificate.
În colaborare cu acest grup și ajutorul ADN-ului extras din osul victimei din pârâul Martindale, Ogden și echipa ei au încercat să creeze un potențial arbore genealogic pentru femeia neidentificată găsită în 1982.
În 24 de ore, au găsit o legătură, a povestit Lori Flowers de la DNA Doe Project pentru CNN.
Organizația a descoperit o posibilă legătură cu frații lui Christensen, a spus ea. Apoi, cercetând postările de pe rețelele sociale ale familiei și necrologurile rudelor, anchetatorii au observat ceva: Connie Christensen dispăruse din viața publică a familiei ei.
Dar aceste descoperiri aveau nevoie de confirmare, așa că Ogden a mers la copilul femeii dispărute, Misty LaBean.
„Eu am fost cea care a sunat-o pe fiica ei și i-a spus: nu mă cunoști, dar pot să vin să-ți iau o probă ADN?”, spune Ogden.
Rezultatul a fost o potrivire ADN totală cu mama ei.
Nu se știe cum a ajuns Christensen în Indiana, tot ce s-a aflat până acum e că a fost împușcată. Nici ucigașul ei nu este cunoscut încă.
„Într-un fel, mă simt ceva mai bine”, a spus LaBean după ce a aflat adevărul despre dispariția mamei ei. „Dar sunt supărată pentru că aș fi avut șansa s-o cunosc, dar cineva mi-a luat acea șansă”, adaugă ea.
Editor : M.B.
