Pe lista numelor legate de uciderea pe 2 octombrie a jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, un personaj are o rezonanță aparte, dată fiind sarcina pe care ar fi avut-o de îndeplinit. Salah Muhammed al-Tubaigy este omul suspectat că ar fi jucat rolul „măcelarului” în acest caz, cel care ar fi dezmembrat cu fierăstrăul trupul sauditului după asasinare.

CITIȚI ȘI: Cazul jurnalistului asasinat. Saudiții nu se pot pune de acord asupra modului în care a murit Khashoggi

Potrivit Newsweek, al-Tubaigy face parte dintr-o „nouă generație de profesioniști din domeniul securității”, care ar fi avut parte de o pregătire de înaltă calitate în criminalistică în Statele Unite.

Detaliu deschide o fereastră spre anul 2016, când mai multe organizații pentru drepturile omului au protestat față de decizia Universității New Haven din Connecticut de a semna un acord de colaborare cu Colegiul de Securitate „Regele Fahd” din Arabia Saudită.

Obiectul acordului: americanii trebuiau să instruiască o echipă saudită în domeniile „justiției penale, securității naționale și în criminalistică”, conform unui comunicat de presă emis la acea dată de Universitatea New Haven.

Printre saudiții trimiși la training în SUA, s-a numărat și Muhammed al-Tubaigy. Acesta este membru în conducerea consiliului de medicină legală din cadrul Colegiului „Regele Fahd”. Însă o altă funcție mult mai importantă face al-Tubaigy o pistă de legătură spre familia regală de la Riad: acesta este, de asemenea, și șeful biroului de criminalistică din cadrul Departamentului de Securitate al Arabiei Saudite.

Altfel spus - în această ipoteză -, cine ar fi fost mai indicat pentru hăcuirea unui cadavru dacă nu un expert în medicină legală?

Purtătorul de cuvânt al Universității New Haven, Lyn Chamberlin, a declarat într-un interviu pentru Newsweek că instituția „nu are nicio legătură cu acest individ” și că singura interacțiune cu Colegiul de Securitate „Regele Fahd” s-a bazat exclusiv pe principii „educative și administrative”.

Arabia Saudită nu va institui un embargou ca cel din 1973

Arabia Saudită nu are intenţia de a dezlănţui asupra consumatorilor occidentali un embargou petrolier similar celui din 1973 şi de asemenea va face distincţia între petrol şi politică, a declarat ministrul saudit al Energiei, Khalid al-Falih, în contextul înrăutăţirii criziei diplomatice provocate de moartea jurnalistului Jamal Khashoggi, informează Itar Tass, citată de Agerpres.

Administraţia Trump a transmis vineri un nou avertisment Arabiei Saudite, evocând posibile sancţiuni dacă se dovedeşte că aceasta a fost în spatele dispariţiei jurnalistului Jamal Khashoggi. 

„Nu există o astfel de intenţie", a spus Khalid al-Falih întrebat dacă ar putea fi repetat embargoul petrolier din 1973. „Acest incident va trece. Arabia Saudită este o ţară responsabilă, de decenii am utilizat politica noastră petrolieră drept un instrument economic responsabil şi am izolat-o de politică", a adăugat oficialul saudit.

Khalid al-Falih a subliniat că, dacă preţul petrolului va creşte, acest lucru va încetini economia globală şi va declanşa o recesiune dar a apreciat că, deşi luna viitoare ar urma să intre în vigoare sancţiunile împotriva Iranului, nu există nicio garanţie că preţul petrolului va creşte.

„Nu vă pot oferi garanţii, pentru că nu pot face previziuni cu privire la ce se va întâmpla cu alţi furnizori", a spus Falih întrebat fiind dacă preţul barilului de petrol va ajunge din nou la nivelul de 100 de dolari. "Avem sancţiunile impuse Iranului şi nimeni nu ştie care vor fi exporturile iraniene. În al doilea rând, există posibilitatea scăderii producţiei în alte ţări precum Libia, Nigeria, Mexic şi Venezuela. Dacă de pe piaţă vor dispărea trei milioane de barili pe zi nu vom putea acoperi acest volum. Astfel că ne vom utiliza rezervele", a spus Khalid al-Falih.

Ministrul saudit al Energiei a spus că, în scurt timp, ţara sa îşi va majora producţia la 11 milioane barili pe zi, de la nivelul actual de 10,7 milioane barili pe zi, având capacitatea de a ajunge până la o producţie de 12 milioane barili pe zi. În plus, anul viitor producţia mondială de petrol ar putea beneficia de contribuţia unor ţări precum Brazilia, Kazahstan şi SUA, a adăugat Khalid al-Falih.