Diaconescu: Dacă Bulgaria nu intră în Schengen, imaginați-vă un milion de oameni care merg în Grecia și primesc un fel de "vamă neagră"

Data actualizării: Data publicării:
cristian diaconescu
Exploziile din Iran complică și mai mult situația din Orientul Mijlociu, spune Cristian Diaconescu. Foto: Inquam Photos / Cornel Putan

Austria are o cale de ieșire din situația critică în care singură a intrat, a declarat la Digi24 Cristian Diaconescu. Fostul ministru de Externe a explicat că decizia ar putea fi mutată de la Consiliul JAI de astăzi la viitorul Consiliu European. Iar acolo, o abținere ar permite aprobarea intrării României în Schengen, fără că Austria să pară că a renunțat la argumentele sale. În opinia fostului ministru, o soluţie de decuplare a României de Bulgaria pentru intrarea în Schengen ar fi o greşeală: "Dacă primeşti România fără a primi Bulgaria, bulgarii au şi spus-o, intră într-o situaţie de respingere. Ei, imaginaţi-vă în acel moment că un milion de oameni care merg spre nordul Greciei, Salonic, un milion de oameni care merg spre Trieste, spre Italia, vor primi un fel de vamă neagră, cum se spune, în Bulgaria". 

"Odată ce, de la nivelul cancelarului şi ministrului de interne, s-a anunţat o anumită decizie, era foarte greu de presupus că această decizie se schimbă la 180 de grade. (...) M-a încurajat ideea că reuniunea ambasadorilor, COREPER, a fost de acord cu punerea pe agendă (la Consiliul JAI din 8 decembrie - n.r.). De regulă, pe agendă la JAI se pune o temă care urmează să fie acceptată prin decizie de către toţi ceilalţi.

În al doilea rând, şi aici am o nuanţă faţă de poziţionările inclusiv instituţionale din România, şi anume separarea de Bulgaria. Este o eroare şi produce un anume tip de sprijin tocmai celor care ne generează nouă probleme. Dacă observaţi, Olanda se referă la Bulgaria, Austria se referă la Bulgaria şi România. Cum arată în teren situaţia? Bulgaria şi România trebuie să meargă la pachet, nu neapărat pentru că ar avea simpatii extraordinare, ci pentru că împreună închid o zonă de securizare de 640 de kilometri în care, dacă ambele ar fi în Schengen, vine FRONTEX-ul şi practic asigură frontiera externă.

Dar migranţii nu trec prin posturi de frontieră. Migranţii trec prin diverse nişe de oportunitate. Într-o formă sau alta. Primirea mea în Schengen îmi incubă obligaţia de a păzi frontierele externe ale spaţiului Schengen, că aşa spune acordul. Nu-mi vorbi de puncte de frontieră, pentru că în punctele de frontieră, acordul Schengen exclude anumite tipuri de controale. Dacă primeşti România fără a primi Bulgaria, bulgarii au şi spus-o, intră într-o situaţie de respingere. Ei, imaginaţi-vă în acel moment că un milion de oameni care merg spre nordul Greciei, Salonic, un milion de oameni care merg spre Trieste, spre Italia, vor primi un fel de vamă neagră, cum se spune, în Bulgaria. Un transport de marfă pe TIR-uri - cum înţeleg că s-a şi dat dispoziţie, de altfel, intern, în Bulgaria - este cântărit pe patru cântare şi dacă depăşeşte pe o osie o anumită cantitate, nefiind în Schengen Bulgaria, nefiind asociată întregului proces de evaluare, îi aduce transportatorului 18.000 de euro sancţiune. Asta face Bulgaria, dacă nu intră în Schengen. Or, din acest punct de vedere, ideea Bucureştiului de a se disocia e una proastă. Este, mă rog, modesta mea părere.

Asta este ceea ce am auzit la un moment dat public, prin disociere. Deci, în momentul în care vii în JAI, nu vii la vot, în sensul că facem tur de masă şi ne exprimăm votul unul, altul. Nu! Ci pur şi simplu supun punctul de pe agendă spre discuţie - acceptarea României, Bulgariei şi Croaţiei ca membri Schengen. Dacă punctul de pe agendă nu comportă discuţii în rândul mesei, îl considerăm aprobat. Dacă încep discuţiile,  care pot fi: în acest moment, România este puţin mai avansată decât Bulgaria, numai că trebuie să ne gândim ce fel de mecanism juridic aplicăm în ceea ce priveşte decuplarea României de Bulgaria, după care un alt stat, nu ştiu cine, spune: nu ţine de competenţa JAI-ului să facă acest lucru, deci trebuie să mutăm subiectul la Consiliu. Şi până când Consiliul nu se hotărăşte, amânăm decizia. Dau nişte exemple. Orice obiecţie în legătură cu procesul de lărgire înseamnă votăm cine este pentru. Dar dacă Austria se abţine, tace. Şi dacă tace, este consens de aprobare.

În momentul în care Austria face o obiecţie, tema pe care o induce, chiar dacă nu este direct legată de România, Bulgaria, devine temă de dezbatere în jurul mesei şi de aceea pentru Austria era important să fi reuşit să scoată subiectul Schengen de pe ordinea de zi, ca să nu fie pusă în situaţia de a se de a se exprima prima, de a fi singură. Pentru că, din câte ştiu, în acest moment, şi Germania, şi Franţa sunt de partea României, Bulgariei şi Croaţiei. Ambele state îşi exprimă nedumerirea în legătură cu poziţia Austriei. Deci Austria chiar se singularizează în acest moment", a declarat la Digi24 fostul ministru al Externe, Cristian Diaconescu.

 

Editor : G.M.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri