Exclusiv În Cehia, stat prieten mai vechi al României, un partid pro-rus încurajează vocile care se opun intrării Ucrainei în NATO
România a fost mereu de partea Cehiei când a avut probleme cu sovieticii. Două ţări care au trăit istorii complicate cu Rusia sunt acum împreună în susţinerea ucrainenilor care se apără de acelaşi agresor. Doar că ies din nou la suprafaţă vocile care spun că este mai bine să fim de partea ruşilor. Şi în Cehia istoria este uitată sau reinterpretată într-o manieră care nu are nimic în comun cu realitatea. Bătăliile pentru lumea liberă sunt prezente în toată politica europeană şi devine tot mai complicat pentru adevăr să îşi facă loc în faţa mistificărilor de tot felul. Jan Lipavsky este ministrul de externe al Cehiei. Discutăm împreună despre toate aceste probleme, dar şi despre legătura foarte veche dintre ţările noastre, reprezentată cel mai bine de comunitatea de cehi din România.
Cristina Cileacu: Jan Lipavsky, ministrul afacerilor externe al Republicii Cehe, bine ați venit la Pașaport diplomatic.
Jan Lipavsky: Vă mulțumesc foarte mult pentru invitaţie.
Realităţi sociale care schimbă regulile
Controalele la frontierele statelor care sunt în Schengen au devenit noua realitate pe care cetăţenii din Germania, Cehia şi Polonia trebuie să o accepte. Creşterea traficului ilegal de persoane, mai precis de migranţi din Siria, Iraq şi alte ţări din Orientul Mijlociu, a determinat reimpunerea verificărilor la graniţele terestre între ţări membre ale zonei Schengen. Doar că resursele unei poliţii de frontieră care nu a mai fost nevoită de ani de zile să facă vamă, permit acum doar controale mobile, făcute prin sondaj, iar asta nu va ajuta prea mult la stoparea migraţiei necontrolate.
Cristina Cileacu: Domnule ministru, Schengen este încă o problemă care divizează Europa. Și în timp ce România și Bulgaria nu li se permite încă aderarea la această zonă, apare o nouă problemă la granița dvs. cu Germania și, de asemenea, la granița germană cu Polonia, de reinstalare a controalelor la frontieră în spațiul Schengen, de această dată. De ce această problemă a migrației, care nu a dispărut niciodată, trebuie să fim sinceri, reapare acum în discuții și de ce creează încă atât de multe probleme la nivelul Uniunii Europene?
Jan Lipavsky: Am venit să vizitez România cu un mesaj clar, iar acest mesaj este că aparține spațiului Schengen. Cehia este un susținător pe termen lung al aderării României la spațiul Schengen, iar în timpul președinției noastre la Consiliul UE, am încercat cu adevărat și am făcut tot posibilul să ajutăm România să adere la spațiul Schengen, chiar dacă nu a fost suficient. Cred că este foarte bine cunoscut faptul că veto-ul austriac este cel care împiedică România să intre în Schengen și trebuie să continuăm. Trebuie să folosim tot efortul, toate abilitățile diplomatice pentru a încerca să lucrăm cu Austria, dar nu va fi ușor. Și aceasta este realitatea europeană a dependenţei de decizia diferitelor țări. Așadar, îmi doresc ca România să poată adera la Schengen cât mai curând posibil. Iar unul dintre principalele argumente pe care Cehia le folosește pentru a convinge țări precum Olanda, care a obiectat mult timp și, dar prin procesul de lucru a reușit să elimine veto-ul de la acest fapt, România să adere la Schengen, este că va contribui la reducerea problemelor migrației, deoarece pentru că aderarea României la Schengen înseamnă și multe programe de combatere a migrației ilegale și nereglementate. Și problema este că situația de securitate din întreaga lume se înrăutățește. Cu siguranță agresiunea rusă împotriva Ucrainei nu ajută la această problemă, deoarece Rusia a distrus securitatea Mării Negre. Ucraina nu-și poate exporta produsele agricole. Multumim, România pentru ajutorul în privinţa culoarelor solidarităţii (n.r. transport grâne). Și Africa este sub o presiune de securitate, dacă ne uităm la trupele Wagner care operează în multe țări africane. Asistăm la prea multe lovituri de stat în diferite țări africane, la creșterea extremismului și a terorismului. Și acestea determină migrație, creează o presiune, creează noi refugiați. Europa este din nou sub presiune.
Lecţii de istorie neînvăţate
„Ei sunt agenți ai puterilor străine, oameni care îndeplinesc ordine, marionete oarecare.” Citatul, care este familiar şi pentru publicul din România, îi aparţine liderului partidului pro-rus din Cehia. Acelaşi politician vine şi cu propunerea ca ţara sa să opună aderării Ucrainei la NATO. Aproximativ 10 mii de oameni au ieşit pe străzi, la Praga, să susţină acest tip de idei. Ca în alte state unde sunt politicieni care cred că apropierea de Rusia este varianta mai bună de urmat, discursul este acelaşi, iar realitatea faptului că ruşii au început un război în Europa, este trecută sub tăcere.
Cristina Cileacu: O altă problemă care pare să ne divizeze la nivelul Uniunii Europene este faptul că nu mai suntem toți dornici să sprijinim Ucraina. Și vorbesc acum despre partidele pro-ruse, partidele extremiste. Și mă tem că țara dvs. nu este străină de acest fenomen. Țara dvs a fost sub ocupația trupelor sovietice. De asemenea, ați avut rezistența puternică anticomunistă. Cum de uită cehii istoria recentă?
Jan Lipavsky: Nu aș spune că cehii ar uita istoria recentă. De exemplu, cehii își amintesc foarte bine că România nu s-a alăturat Invaziei (n.r. trupelor sovietice) din 1968, este ceva foarte bine amintit şi apreciat faptul că România a avut puterea să refuze ordinele sovietice, iar societatea cehă sprijină Ucraina și pe ucraineni. Suntem o ţară de 10 milioane de oameni şi am acceptat jumătate de milion de refugiați de război. Sunt 5% din populație. Unii dintre ei au reușit să se întoarcă în Ucraina. Unii dintre ei rămân, copiii pot merge la școală, cea mai mare parte a femeilor pot intra pe piața muncii, deci ne ocupăm cu aceste lucruri. Desigur, întotdeauna vor fi voci în societate care vor propune slăbiciunile inamicului și avem, de asemenea, aceste partide extremiste care își propun să fie slabe și să nu ne apere libertățile și valorile. Dar, din fericire, trebuie să spun că majoritatea societății noastre încă susține Ucraina, susține principiile de bază ale susținerii Ucrainei, adică Carta ONU, principiul că granițele nu se schimbă prin forță. De asemenea, nu am uitat ce a însemnat Acordul de la München, din 1938, pentru Cehoslovacia, când s-a dictat de către puterile europene că trebuie să cedăm anumite părți ale teritoriului nostru către Germania nazistă la acea vreme. Deci, ne studiem istoria foarte atent. Nu trăim în istorie, aceasta le revine istoricilor, dar sunt câteva lecții importante care nu trebuie uitate.
Cristina Cileacu: Aşa este, dar, din nou, în țara dvs. sunt multe voci pro-ruse care se aud iar. Și oamenii care, probabil sunt dezamăgiți de politica actuală, se alătură acestor voci. Avem același fenomen aici, în România, și este peste tot în Uniunea Europeană. De ce credeți că aceste non-valori, deoarece ace;ti oameni spun că toți suntem conduși de puteri occidentale, de puteri străine, și ne dau Rusia ca exemplul de urmat, unde, apropo, chiar și protestele sunt interzise. Cum se face că aceste non-valori au reușit să crească într-o Europă liberă?
Jan Lipavsky: Suntem societăți deschise, libere și democratice, astfel încât libertatea de exprimare este una dintre valorile de bază. Și, desigur, veți avea într-o societate un grup marginalizat, vom avea un grup care dezvoltă un fel de frustrări și caută diferite moduri de a face politici. Deci, da, din când în când avem o mare demonstrație la Praga, dar cu siguranță acest lucru nu are potențialul să devină o politică principală ca atare, pentru că majoritatea societății sprijină orientarea democratică a țării noastre și protecția valorilor democratice. Vrem să fim cu fermitate parte din Occident. Cu siguranță avem un motiv bun pentru a ține Rusia departe de curtea noastră, cred că aici, cu România, împărtășim cu adevărat acest interes. Și aș dori să îi mulțumesc României pentru tot ajutorul, tot ce face pentru a ajuta Ucraina să reziste în faţa invaziei forțelor rusești, vorbesc despre ajutor umanitar sau militar.
Bătălia ideologică pentru lumea liberă
Cât de multe locuri în Parlamentul European vor ocupa partidele extremiste din toată Uniunea Europeană? Această preocupare devine tot mai importantă, pentru că sondajele politice de la nivelul blocului comunitar arată o creştere generalizată a popularităţii acestora. Mai poate fi liberă o Europă unde ideile radicale ar reuşi să se impună?
Cristina Cileacu: Dacă ne uităm la sondajele din toată Europa, aceste partide extremiste câștigă destul de mulți alegători. Și având în vedere că vom avea alegeri europene în iunie anul viitor, nu putem decât să presupunem că unele dintre ele sau mai multe dintre ele vor fi în Parlamentul European. Ce ar putea însemna acest tip de prezent pentru noi toți, la nivelul Uniunii Europene?
Jan Lipavsky: Să vedem. Nu știu, poate presupunerea ta este corectă, poate nu. Cred că Parlamentul European are un rol important în definirea politicii. Și, desigur, Comisia Europeană și Consiliul trebuie să obțină aprobarea pentru multe, multe acte legislative care sunt introduse. Deci, este mult, va fi un test de turnesol foarte important modul în care guvernele își pot explica politicile. Dar, pe de altă parte, foarte des ne temem de alegeri și de rezultatele alegerilor, apoi vedem și ne dăm seama că nu este atât de rău. Deci, să vedem. Să vedem cum va schimba acest lucru Europa. Va fi un moment foarte important. Și va fi, de asemenea, o indicație a modului în care situația din diferite țări din Europa s-a schimbat, pentru că alegerile vor avea loc practic în același timp în toate țările.
Cui folosește reconfigurarea UE
Teoria cercurilor concentrice revine în prim-planul dezbaterilor politice europene. Propunerea pentru o nouă Europă înseamnă patru cercuri concentrice. Primul, cel mai puternic, este pentru statele care vor să devină o naţiune unică, cu o singură monedă, armată, justiţie etc. Cercul numărul doi este al celor care vor ca UE să rămână aşa cum este acum. Cercul al treilea este pentru ţările care vor relaţii economice puternice cu UE, de exemplu, Marea Britanie. Ultimul cerc este pentru cei care vor să adere la UE, dar încă mai au probleme de rezolvat. Într-o Europă cu tot mai multe diviziuni bazate în esenţă pe diferenţe culturale, o astfel de idee poate provoca şi mai multă polarizare la nivelul statelor.
Cristina Cileacu: O altă problemă care nu este clară încă, atunci când vine vorba de o singură concluzie la nivelul Uniunii Europene, este să extindem sau să nu extindem blocul comunitar. Și există o teorie veche, care a reapărut acum, cu privire la extindere, dar cu un alt tip de cercuri concentrice. Nu va fi acest lucru, având în vedere faptul că Uniunea Europeană este deja, să em, învinuită pentru o mulțime de lucruri, în opinia extremiștilor, o problemă ca aceasta nu va diviza și mai mult?
Jan Lipavsky: Aceasta este o propunere foarte interesantă. Aceasta este un document foarte interesant, care este pe masă chiar acum pentru a fi discutat politic.
Cristina Cileacu: Este în discuție.
Jan Lipavsky: Aici, în UE. Dar toate încercările de a crea Europa cu viteze multiple sau cercuri concentrice au eșuat, au eșuat de fiecare dată. Și au eșuat dintr-un motiv: pentru că toată lumea vrea să fie în cercul cel mai concentric. Deci orice încercare de a crea două-trei categorii a eșuat, deoarece toată lumea încearcă să fie în cercul din mijloc, pentru că cercul interior influențează întotdeauna celelalte cercuri. Deci, desigur, avem țări care nu sunt în zona euro, unele dintre ele nu vor să fie acolo, avem țări care nu sunt în Schengen, dar care doresc să fie în Schengen precum România. Europa este creată pe mai multe straturi de acorduri diferite. Dar, până la urmă, toată lumea vrea să fie mai integrată și într-un mod care să se potrivească țării, deci ai influență, poţi face parte din aceste dezbateri. În primul rând, extinderea este o viziune foarte importantă, pe care Europa o oferă nu numai Balcanilor de Vest, ci și țărilor de pe flancul estic al Europei. Să trăieşti în Ucraina și Moldova cu viziunea că într-o zi țara ta va intra în UE este cu siguranță mult mai promițătoare decât dacă cineva va spune nu, cu siguranță nu se va întâmpla niciodată, niciodată. Prin urmare, trebuie să oferim această viziune, dar, de asemenea, acele țări trebuie să îndeplinească destul de multe criterii și să fie capabile să se schimbe pe plan intern. Aceasta este o dezbatere care va fi prezentă mai multe decenii.
Cristina Cileacu: Cu sau fără Balcanii de Vest în interiorul Uniunii Europene?
Jan Lipavsky: Cu siguranță Balcanii de Vest trebuie să intre într-o zi în UE. Nu este vorba doar de faptul că am făcut o promisiune. Este, de asemenea, despre viziunea pentru acele țări că nu pot fi cuprinse de țările UE pentru totdeauna. Dar sunt multe probleme în Balcanii de Vest. Nu este ușor, dar trebuie să lucrăm la ele. Trebuie să încercăm să găsim soluția potrivită. Și aceste țări trebuie, de asemenea, să se schimbe pe plan intern, pentru că, până la urmă, UE este uniunea statului de drept. Ele trebuie să-și schimbe legile în așa fel încât să fie compatibile cu ale noastre.
Cehia-Taiwan, potenţial economic uriaş
O politică bazată pe valori sau pe angajamente pragmatice? Cehia este nu doar un vechi susţinător al Taiwanului ca democraţie care se străduie să reziste presiunilor Chinei, dar poate fi considerată un lider în cadrul Uniunii Europene în această privinţă. Ideile lui Vaclav Havel, simbolul Revoluţiei de Catifea din 1989, prin care s-a eliberat ţara de comunism, stau încă la baza relaţiei dintre Cehia şi Taiwan, lucru care a atras deseori critici din partea Chinei. O mare deosebire faţă de statele din vestul Europei, mult mai pragmatice în aceste abordări. De altfel, legătura puternică dintre cehi şi taiwanezi se traduce şi în economie. Cehia are rezerve mari de litium, un element esenţial în producerea cipu-urilor, domeniu unde Taiwan deţine supremaţia mondială.
Cristina Cileacu: Republica Cehă este destul de curajoasă într-o relație pe care Uniunea Europeană încă nu a reușit să o stabilească. Vorbesc despre relația cu Taiwanul, față de China. Țara dvs a făcut pași îndrăzneți. De ce credeți că Uniunea Europeană nu este încă în acelaşi punct?
Jan Lipavsky: Pentru țara mea, Taiwanul este un partener foarte important. Au creat atât de multe locuri de muncă și avem o cooperare foarte bună în chestiuni economice și științifice. Avem o linie directă între Praga și Taipei. Deci, chiar și turismul înflorește acum. Aceasta este o cooperare foarte practică și bună. Iar UE a putut acum să-și definească politica față de China. Aceasta este un partener, dae este un competitor, știți, trebuie să ne uităm la diferite domenii. Și acesta este maximul cu care putem fi de acord în mod obișnuit. Este o realitate a UE. Și, cu siguranță, în viitor, prevăd mai multe discuții despre China.
Cristina Cileacu: Și țara dvs. suferă acum din cauza acestei poziții sau este totul în regulă?
Jan Lipavsky: Nu aș spune că suferim. Respectăm politica o singură Chină, suntem foarte atenți la modul în care ne comportăm în afacerile internaționale. Ne străduim să avem o relație foarte pragmatică cu China, este un deficit comercial uriaș, ceva ce, de exemplu, am dori să schimbăm. Dar trebuie să fim atenți atunci când ne apropiem de partenerii noștri. Nu facem niciun fel de mișcări care nu sunt necesare. Și, desigur, suntem foarte respectuoși.
Cristina Cileacu: Și din moment ce sunteți un partener atât de bun cu Taiwanul, desigur, o resursă pe care țara dvs. o are este litiu. Uniunea Europeană se luptă acum să se industrializeze, pentru a produce mai mult pe plan intern. Este o lecție pe care am învățat-o în pandemie, noi toți. Aceste resurse de litiu vor schimba jocul pentru economia dvs.?
Jan Lipavsky: S-ar putea să fie. Cred că este evident că trebuie să ne adaptăm la schimbările climatice. Deci motorul cu combustie aparține acum istoriei. Nu vorbim despre viitorul lor, ci despre cum să le înfruntăm și cât de repede le vom înfrunta. Viitorul este maşina electrică, iar, în fiecare mașină electrică avem nevoie de o baterie. Și pentru baterie, componenta cheie este litiu. Da, avem depozite uriașe de litiu, este un depozit imens la granița cu Germania. Germania deține o treime, noi deținem două treimi. Prin urmare, dorim să dezvoltăm, de asemenea, o cooperare comună în acest sens. Și poate că s-ar putea să nu fie un moment esenţial, ci o parte foarte importantă a viitorului nostru, o prosperitate viitoare. Cred că este important să păstrăm abilitatea că litiul care va fi extras să fie procesat și în Cehia, să nu exportăm materie primă, ci să creăm o baterie și să creăm o valoare adăugată mai mare la PIB. 10% din PIB este creat de industria auto, 8 până la 10%. Dacă nu ne adaptăm, vom pierde această parte a prosperității. Și asta ar fi o greșeală uriașă. Guvernul meu, guvernul nostru lucrează la asta.
Comunitate valoroasă pentru România
Cristina Cileacu: Și pentru că filmăm acest interviu la București, trebuie să vă întreb și ce faceți aici?
Jan Lipavsky: Punctul principal, culminant, a fost să am o întâlnire bilaterală cu omologul meu, ministrul Luminiţa Odobescu. A fost o întâlnire bună pentru noi, am discutat toate chestiunile importante ale relaţiilor bilaterale dintre Cehia şi România. Am semnat un memorandum de înțelegere privind consultările politice. Prin urmare, este important să ne coordonăm pozițiile și, de asemenea, nu discutăm doar despre Ucraina în primul rând, ci despre Europa Centrală în general și, astfel, despre afacerile europene, precum și despre chestiunile de sensibilizare globală la nivel mondial. Este un potențial imens de cooperare între Cehia și România. Și, în curând, voi participa la sărbătorirea a 200 de ani de la înființarea satelor cehe în Banat, ceea ce este o piesă de istorie foarte interesantă. Istoria datează cu 200 de ani în urmă, când 1000 de cehi s-au mutat în Banat, sunt cam șase sate și comunitatea cehă trăiește fericită aici, în România. Sunt foarte recunoscător pentru ospitalitatea și cooperarea cu guvernul, oferită acestei minorități, iar noi, ca guvern ceh, sprijinim de asemenea această minoritate.
Cristina Cileacu: Să sperăm că ne vom cunoaște mai mult în viitor. Domnule ministru, vă mulțumesc foarte mult pentru acest interviu.
Jan Lipavsky: Mulțumesc foarte mult.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
