Analiză Kremlinul militarizează societatea rusă. Cum își pregătește Vladimir Putin cetățenii pentru un viitor război
În ultimii opt ani, Kremlinul a propagat intens ideea că patria este înconjurată de dușmani, promovând acest concept în instituții naționale precum școlile, armata, Biserica Ortodoxă și mass-media. Moscova a sădit în mintea cetățenilor chiar și perspectiva ca țara să fie nevoită din nou să se apere, așa cum a făcut-o împotriva naziștilor, în cel de-al Doilea Război Mondial. În aceste condiții, educația patriotică militară a devenit o prioritate a regimului de la Kremlin. Acum, în timp ce Rusia concentrează trupe la granița cu Ucraina, stimulând temerile occidentale cu privire la o incursiune militară iminentă, militarizarea constantă a societății ruse sub președintele Vladimir Putin devine brusc evidentă și pare să-i facă pe tot mai mulți cetățeni ruși să adere la ideea că ar putea urma o luptă, potrivit unei analize New York Times.
Urcând pe podium în cizme grele și uniforme militare, la o ceremonie organizată în localitatea Vladimir, în afara Moscovei, șase adolescenți au primit premii pentru „patriotism”, o disciplină tot mai importantă în Rusia.
Timp de câteva zile, elevi din întreaga țară s-au întrecut în activități precum examinarea hărților, tragere la ţintă și teste de istorie. Concursul a fost finanțat în mare parte de Kremlin, care a transformat educația „patriotică militară” într-o prioritate.
„Părinții și copiii înțeleg că se accentuează tensiunea în jurul țării noastre”, a spus Sviatoslav Omelchenko, un veteran al forțelor speciale al KGB. „Facem tot ce putem pentru a ne asigura că copiii sunt conștienți de acest lucru și pentru a-i pregăti să meargă să servească țara în luptă”, adaugă acesta.
Moscova „vinde” societății ruse ideea unui războiului iminent cu Occidentul
„Autoritățile ruse vând în mod activ societății ruse ideea de război iminent”, a declarat Dmitri Muratov, unul dintre cei doi jurnaliști care au obținut în acest an Premiul Nobel pentru Pace. În discursul său susținut în această lună la ceremonia de la Oslo, Muratov a subliniat că „oamenii au început să se obișnuiască cu gândul la o posibilă desfășurare de forțe militare în următoarea perioadă”.
Vorbind marți în faţa cadrelor armatei ruse şi ale Ministerului Apărării de la Moscova, Vladimir Putin a insistat că Rusia nu vrea vărsare de sânge, dar este pregătită să răspundă cu „măsuri tehnico-militare” la ceea ce el a descris drept „comportamentul agresiv” al Occidentului în regiune.
Deși nu manifestă o propagandă fățișă pentru război, există numeroase semne care sugerează că guvernul de la Moscova cultivă o disponibilitate pentru conflict. Un program pe patru ani în valoare de 185 de milioane de dolari, demarat de Kremlin în acest an, are ca scop intensificarea educației patriotice a rușilor, inclusiv un plan de atragere a cel puțin 600.000 de copii, cu vârsta de peste 8 ani, într-o Armată a Tineretului Federației Ruse.
Concomitent cu acest plan, o mare parte a adulților din Rusia sunt influențați ideologic de televiziunea de stat, unde emisiunile politice propagandiste precum una care se numește „Moscova. Kremlinul. Putin.” promovează scenariul unei lovituri de stat fasciste în Ucraina și a unui Occident decis să distrugă Rusia.
Mai mult, telespectatorii sunt bombardați cu amintirea aproape sacră a victoriei sovietice în cel de-al Doilea Război Mondial, imagine de care Kremlinul a profitat pentru a contura identitatea unei Rusii triumfale, pregătită să ridice din nou armele.
Armata rusă, mai de încredere decât Vladimir Putin
Alexei Levinson, șeful departamentului de cercetare socio-culturală al organizației ruse independente Levada Center din Moscova, numește fenomenul actual care este construit intenționat și devine tot mai prezent în societatea rusă drept „militarizarea conștiinței” rușilor.
În sondajele periodice ale centrului, armata a devenit în 2018 cea mai de încredere instituție a țării, depășindu-l chiar și pe Vladimir Putin în popularitate. În plus, ponderea rușilor care au declarat anul acesta că se tem de un război mondial a atins cel mai înalt nivel înregistrat în sondajele care datează din 1994, mai exact 62%.
„Acest lucru nu înseamnă că majoritatea rușilor ar fi bucuroși de o cucerire teritorială sângeroasă a Ucrainei”, a avertizat Levinson. „Dar cifrele acestea sunt un semn că mulți cetățeni au fost condiționați să accepte că Rusia este blocată într-o rivalitate existențială cu alte puteri, în care folosirea forței este foarte probabilă”, a mai adăugat acesta.
Cum este folosită memoria celui de-al Doilea Război Mondial ca instrument de propagandă pentru tineri
Celebrarea victoriei Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial, denumit în Rusia ca fiind „Marele Război Patriotic”, a jucat cel mai important rol în această condiționare. În loc să promoveze doar o cultură a rememorării eroismului sovietic și a celor 27 de milioane de vieți pierdute, Kremlinul aplică scenariul celui de-al Doilea Război Mondial în zilele noastre, poziționând Rusia ca fiind din nou amenințată de inamici care urmăresc distrugerea sa.
Anul acesta, în discursul său de Ziua Victoriei, rostit după o paradă militară impresionantă, Vladimir Putin a atacat în mod dur, fără a-i numi explicit, pe inamicii actuali ai Rusiei.
De asemenea, săptămâna trecută, prezentatorul unei emisiuni de știri de la televiziunea de stat a ridiculizat amenințările cu sancțiuni contra Rusiei din partea celor „care nu au nicio idee despre cum să sperie un popor care a pierdut mai mult de 20 de milioane de bărbați, femei, bătrâni și copii în ultimul război”.
Prin toate aceste reacții, Rusia lui Putin nu pare decât să încerce să transpună victoria din timpul celui de-al Doilea Război Mondial în confruntarea sa din prezent cu NATO, mai remarcă cercetătorul Alexei Levinson.
La o oră distanță de partea de vest a Moscovei, anul trecut a fost deschisă marea Catedrală a Forțelor Armate Ruse. Exteriorul clădirii este îmbrăcat în culoarea verde armat, iar podelele sunt făcute din arme și tancuri confiscate de la Wehrmacht-ul german (forțelor armate ale Germaniei naziste între 1935 și 1945). Totodată, vitraliile arcuite ale catedralei prezintă însemne și medalii.
Recent, catedrala și muzeul acesteia au fost vizitate de un grup de elevi de clasa a cincea de la Școala Militară Suvorov dintr-un orășel de lângă Moscova. Copiii au purtat uniforme și s-au deplasat în coloană pe două rânduri înainte de a mărșălui către muzeu. Instructorul lor a spus că este esențial ca elevii, în primul an de școală militară, să învețe despre predecesorii lor.
„Facem și un pic de propagandă”, a spus în glumă instructorul copiilor, refuzând să-și dezvăluie numele.
Dincolo de biserica, elevii au mers prin tranșee acoperite cu zăpadă într-o linie de front simulată. „Toți copiii ar trebui să vină aici și să dezvolte un interes pentru istorie încă de la o vârstă fragedă”, a spus Alina Grengolm, în timp ce fiul ei de 2 ani încerca să ridice un rezervor de gheață cu ajutorul tatălui său.
Recent, la Moscova, peste 600 de persoane din toată Rusia s-au adunat la un forum sponsorizat de guvern, menit să promoveze patriotismul în rândul tinerilor. Serghei Kirienko, adjunctul șefului de cabinet al președintelui Vladimir Putin, i-a lăudat pe participanți pentru „munca sacră” depusă de aceștia. În cadrul conferinței, câțiva voluntari și-au declarat intențiile lor de a-i învăța pe elevii de liceu despre victoria rusă în cel de-al Doilea Război Mondial.
Efectul propagandei: jumătate dintre ruși consideră că SUA și NATO sunt responsabile pentru tensiunile de la granița cu Ucraina
Într-un sondaj realizat de Centrul Levada din Moscova și publicat săptămâna trecută, 39% dintre ruși au declarat că războiul dintre Rusia și Ucraina este fie inevitabil, fie foarte probabil. Jumătate dintre ei au afirmat că SUA și NATO sunt de vină pentru recenta creștere a tensiunilor, iar sub 4% au indicat Rusia drept principală vinovată.
Convingerea generală a societății ruse, potrivit căreia nu Moscova este agresorul, reflectă o ideologie de bază ce datează din perioada sovietică și anume aceea că Rusia poartă doar războaie defensive.
De altfel, Kremlinul a alocat chiar și fonduri pentru filme care explorează această temă. În luna aprilie, Ministerul Culturii de la Moscova a decretat că „victoriile istorice ale Rusiei” și „misiunea rusă de menținere a păcii” se numără printre subiectele prioritare pentru producătorii de filme care vor finanțare guvernamentală.
„În acest moment se promovează ideea că Rusia este o țară iubitoare de pace, înconjurată permanent de inamici”, a declarat Anton Dolin, critic de film rus. Acesta mai spune că odată ce transpui această idee într-un film care abordează vremea Marelui Război Patriotic, pentru toată lumea prinde contur o schiţă a copilăriei.
Între timp, la televiziunea rusă de stat, scenariul în care Ucraina este controlată de neonaziști și folosită ca rampă de lansare pentru agresiunea occidentală este o temă recurentă comună, încă de la revoluția pro-occidentală de la Kiev, din 2014. După revoluție, Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea, a alimentat un război în estul Ucrainei și și-a înmulțit mesajele care descriu Rusia ca pe o „fortăreață asediată”.
Unii analiști se tem că toată această escaladare a retoricii, comandată de Kremlin, poate oferi însă Rusiei o justificare perfectă pentru o așa-numită „intervenție defensivă” în Ucraina, în sprijinul protejării propriilor interese de securitate, precum și al populației rusofone aflate pe teritoriul statului vecin.
Evgheni Popov, un membru proaspăt ales al Parlamentului rus și gazda unei emisiuni politice populare de la televiziunea de stat din Rusia, le-a declarat într-un interviu recent jurnaliștilor de la New York Times că ratingurile sale au crescut în ultimele săptămâni, care urmare a abordării subiectului legat de ceea ce se întâmplă la frontiera Rusiei cu Ucraina. „Tensiunea este în creștere”, a adăugat acesta.
„Cred că majoritatea oamenilor din Rusia ar fi în favoarea unei invazii militare numai dacă am apăra rușii care trăiesc în aceste teritorii”, a spus Popov, referindu-se la teritoriile separatiste din Ucraina, unde sute de mii de oameni au primit cetățenia rusă în ultimii ani.
Eficiența mesajelor de militarizare ale statului este supusă dezbaterii. Sondajele arată că tinerii ruși au o viziune mai pozitivă asupra Occidentului decât adulții mai în vârstă, iar sentimentul pro-Kremlin determinat de anexarea Crimeii pare să fi dispărut în ultimii ani, pe fondul stagnării economice.
Cu toate acestea, Kremlinul nu renunță. Scopul său constă în a crește „educația patriotică” și a-i atrage pe tineri în armată. Un exemplu este Veronika Osipova, o tânără în vârstă de 17 ani, din orașul Rostov-pe-Don, lângă granița cu Ucraina, care a câștigat premiul pentru cea mai bună elevă la școala sa. Ani de zile a cântat la harpă, absolvind o școală primară de muzică. Însă în 2015, la vârsta de 11 ani, Veronika a început să învețe cum să tragă cu o mitralieră și cum să arunce cu grenade. Ulterior s-a hotărât să se alăture armatei ruse pentru a proteja țara împotriva dușmanilor săi.
„Urmez exemplul femeilor care, sub gloanțe și grenade, au mers să lupte în timpul Marelui Război Patriotic”, a spus Veronika Osipova. „Ele nu au avut de ales, dar noi avem posibilitatea asta, iar eu aleg armata”, a mai spus aceasta.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
