Ministrul leton de externe, Krisjanis Karins, a declarat miercuri că finanţarea fondului multianual de 100 de miliarde de euro destinat susţinerii Ucrainei, propus de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ar putea fi asigurată prin contribuţiile statelor membre ale Alianţei.
Fiecare ţară membră ar urma să contribuie cu un anumit procent din PIB, a precizat ministrul leton înaintea reuniunii ministeriale a NATO la Bruxelles, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
La rândul său, ministrul eston de externe Margus Tsahkna a anunţat că ţara sa le-a propus celorlalte ţări membre ale NATO să ofere anual 0,25% din PIB-ul lor ca ajutor militar pentru Ucraina.
Miniştrii de externe din statele membre ale NATO vor discuta la această reuniune modalităţi de a aşeza pe o bază pe termen lung ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, demers în care se înscrie propunerea lui Stoltenberg de constituire a unui fond de 100 de miliarde de euro în cadrul unei finanţări pe cinci ani.
„Trebuie să asigurăm asistenţă de securitate de încredere şi predictibilă pentru Ucraina pe termen lung, astfel încât să ne bazăm mai puţin pe contribuţii voluntare şi mai mult pe angajamente ale NATO. Mai puţine oferte pe termen scurt şi mai multe angajamente pe termen lung”, a motivat Stoltenberg.
Potrivit unor diplomaţi, un scop al iniţiativei de creare a acestui fond special este de a preveni orice reducere a ajutorului american pentru Ucraina în eventualitatea în care Donald Trump ar deveni din nou preşedinte al SUA.
Propunerea va fi discutată la reuniunea ministerială, dar este nevoie de un consens în rândul celor 32 de state membre ale Alianţei.
Jens Stoltenberg a mai menţionat că obiectivul este luarea unei decizii la summitul NATO din luna iulie.
Editor : B.P.
