Live Text Rușii au bombardat Kupiansk, cel puțin trei morți. Cum arată satul Klişciivka, eliberat de ucraineni la sud de Bahmut
Rușii au atacat din nou Ucraina noaptea trecută și au lovit cu drone orașul Liov. Un om a fost ucis, doi au fost răniți, iar un depozit în care erau 300 de tone de ajutoare umanitare s-a făcut scrum. Între timp, pe fronturile din est și sud, contraofensiva ucraineană avansează treptat. Trupele Kievului au cucerit încă o localitate aflată la sud de Bahmut, în timp ce dronele și rachetele lor au vizat o unitate a marinei rusești, aflată la doar 16 kilometri de Sevastopol. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns în Statele Unite unde participă la Adunarea Generală a ONU şi se va întâlni cu Joe Biden. După ce a aterizat la New York, Zelenski s-a dus direct de la aeroport la Spitalul Universitar din Staten Island, unde sunt tratați soldaţii ucraineni.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Biden cere lumii să fie alături de Ucraina
ACTUALIZARE 19:40 Preşedintele SUA, Joe Biden, le-a cerut marţi liderilor mondiali reuniţi la Adunarea Generală a ONU să fie alături de Ucraina în lupta sa împotriva invadatorilor ruşi, sperând că şi republicanii din Congres vor ţine seama de acest îndemn, relatează News.ro.
„Rusia crede că lumea se va plictisi şi îi va permite să brutalizeze Ucraina fără consecinţe”, a declarat Biden în discursul său rostit la Adunarea Generală a ONU.
„Dacă permitem ca Ucraina să fie ciopârţită, mai este independenţa oricărei naţiuni în siguranţă?” - a întrebat retoric şeful Casei Albe.
Biden a stârnit aplauze când a spus că Statele Unite şi aliaţii săi vor fi alături de lupta Ucrainei pentru libertate.
„Rusia este singura responsabilă pentru acest război. Doar Rusia are puterea de a pune capăt acestui război imediat”, a punctat el.
Discursul lui Biden la adunarea anuală a ONU a fost evenimentul central al vizitei sale de trei zile la New York, care va include întâlniri cu şefii a cinci ţări din Asia Centrală, precum şi cu liderii Israelului şi Braziliei.
Biden, un democrat, a făcut din mobilizarea aliaţilor SUA pentru a sprijini Ucraina o componentă principală a politicii externe americane, susţinând că lumea trebuie să trimită un semnal clar preşedintelui rus Vladimir Putin că nu va putea să reziste mai mult decât Occidentul.
Der Spiegel: Ucraina a refuzat un lot de tancuri Leopard 1 din Germania, pentru că au prea multe probleme tehnice
ACTUALIZARE 17:25 Tancurile Leopard 1A5 pe care Germania le-a promis Ucrainei au atât de multe probleme tehnice încât Kievul a refuzat în urmă cu câteva zile o nouă tranşă de 10 astfel de tancuri, scrie marţi ziarul Der Spiegel.
Potrivit săptămânalului german, Ucraina a comunicat Ministerului Apărării de la Berlin că respectivele tancuri necesită reparaţii considerabile, iar în condiţiile insuficienţei personalului tehnic calificat şi a pieselor de schimb transferul acestor echipamente către Ucraina nu are sens, potrivit Agerpres.
De asemenea, o echipă a Ministerului german al Apărării a inspectat tancurile Leopard în Polonia şi a constatat că acestea s-au degradat atât de mult în timpul instruirii militarilor ucraineni încât necesită reparaţii. Mai mult, verificările efectuate de armata ucraineană arată că mai multe dintre tancurile Leopard 1A5 furnizate Ucrainei în iulie au fost avariate în urma unor probleme similare.
Armamentul care necesită reparaţii face parte din primele tranşe ale unui ajutor de circa 100 de tancuri Leopard 1A5 promise Ucrainei de Germania în urmă cu şase luni, când a şi început programul de instrucţie pentru tanchiştii ucraineni care le vor folosi. Aceste tancuri sunt în prezent deţinute de unele companii, după ce au fost retrase în urmă cu circa 20 de ani din dotarea armatei germane, care le-a înlocuit cu tancurile mai moderne Leopard 2.
Rușii au bombardat Kupiansk, cel puțin trei morți
ACTUALIZARE 16:20 Forțele ruse au lansat o bombă aeriană ghidată în orașul Kupiansk din regiunea Harkov, ucigând trei civili, a informat guvernatorul Oleh Syniehubov, potrivit Kyiv Independent.
Cum arată satul Klişciivka, eliberat de ucraineni la sud de Bahmut
ACTUALIZARE 16:10 Ucrainenii au publicat imagini cu satul Klişciivka, eliberat de forțele Kievului, considerat a fi un punct strategic în contraovensiva din zona Bahmut. Localitatea este practic ștearsă de pe fața pământului.
Trupele ucrainene au străpuns linia de apărare rusă lângă Bahmut (est), a afirmat luni comandantul forţelor terestre ale Kievului, generalul Oleksandr Sîrskîi.
După eliberarea în ultimele zile a satelor Andriivka şi Klişciivka, „linia de apărare a inamicului a fost străpunsă”, a declarat Sîrskîi, citat de centrul de presă al armatei ucrainene.
Aceste mici localităţi „erau un element important al liniei de apărare rusă care se întinde din Bahmut până în Gorlivka”, a adăugat el. Brigăzile ruse 72-a, 31-a şi 83-a „au fost distruse şi au pierdut complet capacitatea lor de a lupta” în bătăliile de lângă Bahmut, a afirmat generalul Sîrskîi.
NYT: Explozia care a ucis 16 oameni într-o piață din Kostiantinivka a fost cauzată de o rachetă ucraineană rătăcită. Reacția Kievului
ACTUALIZARE 16:00 Dovezile sugerează că explozia cu victime produsă într-o piaţă aglomerată din oraşul Kostiantinivka (Konstantinovka), în estul Ucrainei, în ziua de 6 septembrie, a fost cauzată de o rachetă rătăcită lansată de forţele ucrainene, scrie cotidianul The New York Times (NYT) în ediţia de marţi, potrivit Reuters.
Ucraina a spus la vremea respectivă că explozia, care a ucis cel puţin 16 persoane, fusese provocată de o rachetă rusească. „Dovezile strânse şi analizate de The New York Times, inclusiv fragmente de rachetă, imagini din satelit, relatări ale martorilor şi postări pe reţelele sociale, sugerează cu putere că lovitura catastrofală a fost rezultatul unei rachete antiaeriene ucrainene rătăcite, trasă de un sistem de lansare BUK”, a relatat publicaţia americană.
Reacția Ucrainei: Articolele care pun la îndoială implicarea Rusiei duc la amplificarea teoriilor conspirației.
Citește continuarea AICI.
SUA urmează să trimită ”în curând” tancuri de tip M1 Abrams în Ucraina
ACTUALIZARE 15:40 Tancuri americane de tip M1 Abrams urmează să fie trimise în Ucraina „în curând”, anunţă marţi ministrul merican al Apărării, Lloyd Austin, la o reuniune la Ramstein, în Germania, cu Ucraina şi aliaţi militari ai Kievului, relatează CNN.
Ucrainenii aşteaptă aceste tancuri de luni de zile, pentru a străpunge liniile ruse în cadrul unei contraofensive lansată în vară.
Statele Unite au început formarea militarilor în operarea tancurilor.
Lloyd Austin a îndemnat partenerii Kievului să livreze Ucrainei alte sisteme de armament, considerate critice - apărare antiaeriană şi muniţie pentru artilerie - la această reuniune a Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, din care fac parte 54 de ţări.
„Timpul nu este în foavoarea lui Putin. Vom fi alături de poporul ucrainean pe termen lung”, a subliniat Lloyd Austin la această reuniune, la baza aeriană americană Ramstein.
Ministrul american al Apărării spune că Rusia a distrus cereale cât pentru a hrăni 10,5 milioane de oameni timp de un an
ACTUALIZARE 15:35 Ministrul american al Apărării, Lloyd Austin, a denunţat marţi că atacurile Rusiei asupra porturilor ucrainene şi a infrastructurii acestora au distrus o cantitate de cereale suficientă pentru a hrăni 10,5 milioane de oameni timp de un an, relatează EFE, potrivit Agerpres.
„În ultimele luni, Rusia a continuat să atace porturile Ucrainei şi infrastructura sa de cereale. Până în prezent, aceste atacuri au distrus cel puţin 280.000 de tone de grâne, suficient pentru a hrăni 10,5 milioane de persoane timp de un an. Atacurile Rusiei continuă să ameninţe securitatea alimentară globală, amplificând riscul unor crize umanitare inutile pe mapamond. Cu cât Rusia îşi prelungeşte mai mult războiul, cu atât cruzimea sa devine mai evidentă. Agresiunea Rusiei a depăşit cu mult câmpul de luptă şi a provocat suferinţe umane incalculabile”, a afirmat Austin, în debutul reuniunii Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei care se desfăşoară marţi la baza aeriană Ramstein (Germania).
Austin şi-a îndemnat omologii săi din aproximativ 50 de ţări să continue să ofere Ucrainei sisteme de apărare antiaeriană, interceptori, muniţie şi sprijin pe termen lung.
„Am mai spus-o şi o voi spune din nou. Apărarea antiaeriană salvează vieţi”, a subliniat Austin în faţa şefilor instituţiilor de apărare din cadrul Grupului de contact, printre care pentru prima dată se află şi noul ministru ucrainean al Apărării, Rustem Umerov.
El a adăugat că aceste sisteme „vor continua să protejeze infrastructura critică a Ucrainei, inclusiv pe cea vizând exportul de cereale şi aprovizionarea cu energie”.
Miniştrii de externe din UE se vor reuni la Kiev în curând
ACTUALIZARE 15:30 Miniştrii de externe ai celor 27 de state membre ale Uniunii Europene intenţionează să aibă o reuniune specială în Ucraina, potrivit şefului diplomaţiei europene Josep Borrell, transmite marţi DPA, potrivit Agerpres.
„Vă pot anunţa că în curând vom organiza o reuniune a miniştrilor de externe la Kiev”, a declarat Borrell luni seara, la New York, în marja sesiunii anuale a Adunării Generale a ONU.
Potrivit unor surse diplomatice europene, reuniunea, a cărei semnificaţie va fi în primul rând simbolică, ar putea fi organizată în prima săptămână din octombrie.
Totuşi, Josep Borrell nu a dorit să confirme data întâlnirii.
Pentru şefa diplomaţiei germane Annalena Baerbock, reuniunea ar însemna o doua vizită la Kiev în ultimele câteva săptămâni, ea deplasându-se în capitala ucraineană pe 11 septembrie.
Borrell a adăugat că unul dintre subiectele de pe agendă va fi propunerea sa privind angajamentele pe termen lung faţă de Ucraina pentru ajutor militar şi finanţarea livrărilor de avioane de vânătoare şi rachete moderne. El a spus că intenţionează să mobilizeze 5 miliarde euro anual în perioada 2024-2027.
Ucraina se bazează pe sprijinul Occidentului pentru a face faţă invaziei lansate de Rusia împotriva sa în februarie 2022.
În plus, vor fi discutate perspectivele de aderare a Ucrainei la UE. Ucraina şi Republica Moldova au primit statutul de candidat în iunie anul trecut.
Pentru aderarea unei ţări candidate la blocul comunitar este nevoie de o decizie cu unanimitate a tuturor statelor membre actuale.
Ucraina speră să obţină până la finalul acestui an unda verde pentru a începe negocierile oficiale de aderare la UE.
Un depozit cu sute de tone de ajutoare umanitare a ars în Liov
ACTUALIZARE 12:50 Un muncitor al depozitului din Liov lovit de ruși a fost ucis și peste 300 de tone de ajutoare umanitare au fost distruse, a declarat primarul orașului, citat de CNN.
Atacul a provocat un incendiu de amploare. Primarul Andrei Sadovyi a declarat că depozitul aparținând ONG-ului Caritas-Spes a fost lovit.
„Depozitul conținea aproximativ 300 de tone de bunuri umanitare și vehicule umanitare. Un muncitor a fost găsit mort sub dărâmături”, a spus el. Încă două persoane au fost rănite.
Potrivit primarului, ajutoarele valorau milioane de dolari, fiind vorba de haine pentru iarnă, pantofi, generatoare care trebuiau trimise în alte părți din Ucraina.
Incendiul a afectat o suprafață de 9.000 de metri pătrați.
Autoritățile din Liov au subliniat că în depozite nu erau echipamente militare.
Ce a discutat Zelenski cu militari ucraineni răniţi
ACTUALIZARE 12:25 Vizita lui Volodimir Zelenski la spitalul din New York unde sunt tratați soldați ucraineni grav răniți a fost păstrată secretă. Zelenski i-a îndemnat pe soldați să se întoarcă în Ucraina pentru a învinge Rusia, relatează AFP, potrivit News.ro.
Vizita a avut loc înainte de participarea la Adunarea Generală a ONU.
Volodimir Zelenski a vizitat timp de câteva minute Spitalul Universitar din Staten Island, cel mai mic district al megalopolisului, în prezenţa unui dispozitiv de înaltă securitate al forţelor de ordine americane, unde a discutat cu militari ucraineni cu picioare sau mâini amputate şi cu dizabilităţi grave.
El i-a privit cu empatie, într-o sală uriaşă de recuperare, echipată cu numeroase aparate medicale şi sportive, pe unii dintre militarii săi, în uniformă, care făceau exerciţii pentru a putea merge din nou, a se ţine pe picioare, a face din nou mişcări simple sau a ridica greutăţi cu noile lor proteze de picioare sau mâini.
„Ce mai faci? E greu?”, l-a întrebat el pe unul dintre oamenii săi, care purta un hanorac şi pantaloni kaki.
„Bine”, i-a răspuns simplu tânărul militar, grav rănit, originar din Zaporojie.
„Rămâi puternic”, i-a spus Zelenski ca alinare şi încurajare.
El s-a adresat apoi unui mic grup de ucraineni îngrijiţi în această instituţie americană, sub privirile personalului medical şi reprezentanţilor ţării în război.
„Vă suntem recunoscători şi suntem mândri de voi”, le-a spus el în ucraineană.
Nouă pacienţi ucraineni sunt îngrijiţi în prezent, iar 35 au fost îngrijiţi de la începutul lui octombrie, potrivit unor cadre ale Spitalului Universităţii Staten Island şi ONG-ului ucraineano-american „Kind Deeds”, care au creat acest program de furnizare de proteze militarilor care au suferit amputări.
În scurta sa luare de cuvânt în engleză, Zelenski le-a „mulţumit medicilor” americani şi şi-a exprimat recunoştinţa faţă de „întreaga noastră ţară”.
Apoi a înmâmat fiecărui militar, unul dintre ei vizibil slăbit, într-un scaun cu rotile, câte o decoraţie şi s-a fotografiat şi filmat cu grupul de răniţi şi îngrijitorii.
El le-a spus oamenilor săi, personalului medical şi câtorva jurnalişti că „n-a văzut niciodată oameni care vor atât de mult să se întoarcă acasă”.
„Vă aşteptăm pe toţi să vă întoarceţi acasă. Avem absolută nevoie de fiecare dintre voi, de fiecare combatant ucrainean puternic pentru a ne înfrânge inamicul”, a subliniat el, declarându-se „convins” că victoria împotriva forţelor armate ruse „evident va sosi”.
„Vă doresc să câştigaţi victoria şi să vă întoarceţi acasă. Slavă Ucrainei!”, a spus Volodimir Zelenski, căruia militarii i-au răspuns în cor: „Slavă eroilor!”.
Berlinul livrează Kievului un nou ajutor militar în valoare de 400 de milioane de euro
ACTUALIZARE 12:15 Berlinul urmează să furnizeze Kievului un nou pachet de ajutoare în principal militare - în valoare de 400 de milioane de euro -, a anunţat ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, însă Germania nu a tranşat încă problema rachetelor cu rază lungă de acţiune de tip Taurus, cerute cu insistenţă de Ucraina, relatează AFP, citată de News.ro.
Noua tranşă de ajutoare constă în diverse tipuri de muniţie, deoarece „acesta este lucrul de care Ucraina are cea mai mare nevoie”, a declarat luni ministrul german al Apărării Boris Pistorius, înaintea unei reuniuni a aliaţilor Ucrainei în Germania.
„Guvernul nu a decis încă dacă va trimite rachete de croazieră de tip Taurus”, a anunţat el.
Conducătorii ucraineni cer de mai multe luni Germaniei să-i livreze rachete de croazieră de tip Taurus, pe care le consideră necesare pentru a respinge armata rusă în plină contraofensivă a forţelor ucrainene.
„Furnizăm muniţii suplimentare, muniţii explozive, miniţie de moerier, obuze antimină”, a declarat Boris Pistorius.
Ajutorul cuprinde și generatoare
Acest nou ajutor cuprinde de asemenea vehicule blindate şi sisteme de deminare, dar şi generatoare odată cu apropierea iernii, a precizat el.
Boris Pistorius a subliniat referitor la rachetele de tip Taurus că „datoria întregului Guvern federal este să cântărească foarte minuţios fiecare livrare de armament. În acest sens, este necesar să se clarifice o mulţime de aspecte politice, juridice, militare şi tehnice”. Acest lucru „nu este uşor”, a subliniat el.
Între problemele în suspans se află cea cu privire la ce tip de armament poate fi folosit fără susţinerea militarilor din cadrul armatei germane (Bundeswehr), a subliniat Boris Pistorius.
Berlinul a tărăgănat cererea Kievului până acum, de teamă că rachetele sale ar putea atinge teritoriul rus şi agrava conflictul.
Ministrul ucrainean de Externe, Dmitro Kuleba, şi-a exprimat iritarea faţă de ezitările germane în cursul unei vizite a omoloagei sale, Annalena Baerbock, la Kiev, în urmă cu o săptămână.
„Este doar o problemă de timp. Şi nu înţeleg de ce pierdem timp”, declara Kuleba, apereciind că Germania va sfârşi prin a da undă verde.
Cancelarul german Olaf Scholz este supus unor presiuni politice în Germania, inclusiv în cadrul coaliţiei sale, să aprobe livrarea acestor rachete.
De la începutul invaziei ruse, Germania este unul dintre principalii contributori la susţinerea Kievului şi a furnizat Ucrainei ajutor umanitar, financiar şi militar în valoare de 22 de miliarde de euro.
Germania găzduieşte marţi, la baza americană de la Ramstein, o reuniune internţaională sub egida Statelor Unite în vederea coordonării ajutorului militar al aliaţilor Ucrainei.
Rusia şi-a majorat de zece ori producţia de anumite echipamente militare
ACTUALIZARE 12:10 Rusia a reuşit să majoreze, de zece ori, producţia anumitor echipamente militare pentru a-şi aproviziona armata din Ucraina, crescând în mod semnificativ producţia de rachete, drone, vehicule de luptă şi artilerie, a anunţat marţi cel mai mare producător de armament din Rusia, transmite Reuters.
Preşedintele Vladimir Putin a ordonat majorarea producţiei de armament pentru a asigura că Moscova îşi îndeplineşte obiectivele în ceea ce numeşte „operaţiunea militară specială” din Ucraina, în pofida faptului că Occidentul furnizează Kievului armament în valoare de miliarde de dolari şi a impus sancţiuni fără precedent economiei ruseşti.
Bekhan Ozdoev, director industrial la Rostec, holdingul de stat care controlează cea mai mare parte din industria de apărare din Rusia, a declarat că volumul producţiei pentru diferite tipuri de arme a crescut de două până la zece ori. Şi, pentru anumite echipamente, producţia de fost majorată de "zeci de ori", a spus Ozdoev.
„Mergem înainte la viteză maximă”, a spus Ozdoev, fără a oferi detalii cu privire la volumul total de armament produs.
Potrivit lui Ozdoev a fost înregistrată o creştere semnificativă a producţiei de tancuri, vehicule blindate, lansatoare de rachete, artilerie, rachete cu rază scurtă Iskander, sisteme de rachete sol-aer de raza medie Pantsir şi rachete hipersonice Kinzhal.
Rostec - principala corporaţie rusă din industria de apărare şi de producţie industrială controlată de stat - grupează peste 800 de companii, majoritatea din industria militară, în care lucrează aproape 600.000 de persoane. Rostec, holding vizat de sancţiunile occidentale, este condus de Sergei Chemezov, un apropiat al lui Putin.
Trezoreria SUA califică Rostec drept "piatra de temelie a sectorului apărării din Rusia".
Prima navă de cereale ucrainene care sfidează blocada navală rusă a plecat din Odesa
ACTUALIZARE 12:05 Nava Resilient Africa a părăsit marţi portul Ciornomorsk din regiunea ucraineană Odesa încărcată cu 3.000 de tone de grâu, devenind astfel prima navă civilă care sfidează blocada militară impusă de Rusia în Marea Neagră la 20 iulie, informează EFE, potrivit Agerpres.
„Nava Resilient Africa cu 3.000 de tone de grâu a părăsit portul Ciornomorsk şi se îndreaptă spre Bosfor”, a indicat ministrul ucrainean al Infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, pe contul său de pe X (fostĂ Twitter).
O altă navă comercială, Aroyat, se află în portul Ciornomorsk, încărcată cu grâu, având ca destinaţie Egiptul.
Navele-cargo Resilient Africa şi Aroyat, ambele sub pavilionul Palau, au intrat împreună în Marea Neagră săptămâna trecută prin Bosfor pentru a încărca aproximativ 20.000 de tone de cereale destinate exportului către ţări din Africa şi Asia.
Kubrakov a explicat sâmbătă că cele două cargoboturi sunt „primele nave civile care utilizează coridorul temporar pentru a ajunge în porturile ucrainene”. Ministrul ucrainean al Infrastructurii a scris marţi pe X că acest coridor a fost „stabilit de marina ucraineană”.
Rusia s-a retras la jumătatea lunii iulie din acordul încheiat în urmă cu an cu medierea ONU şi a Turciei pentru a permite exportul de cereale din trei porturi ucrainene din regiunea Odesa printr-un coridor maritim sigur în Marea Neagră.
La câteva zile după ce şi-a anunţat ieşirea din acord, Rusia a anunţat că va considera orice navă care intră în Marea Neagră şi se îndreaptă spre porturile ucrainene ca fiind o ţintă militară legitimă, fiind suspectată de transport de material de război.
Ucraina a răspuns cu o declaraţie similară şi şi-a intensificat atacurile asupra navelor militare ruseşti în Marea Neagră. Dronele şi rachetele ucrainene au lovit mai multe nave ruseşti în ultimele săptămâni, punând sub semnul întrebării dominaţia Federaţiei Ruse în Marea Neagră, notează EFE.
Reluarea transportului maritim comercial pentru exportul de produse agricole din porturile ucrainene fără acordul Rusiei reprezintă o nouă provocare pentru hegemonia maritimă a Rusiei, mai notează agenţia spaniolă de presă
OMC confirmă că Ucraina a demarat o plângere pe tema restricţiilor care vizează produsele alimentare ucrainene
ACTUALIZARE 12:00 Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) a confirmat marţi, în mod oficial, că Ucraina a făcut primul pas într-o dispută comercială prin depunerea unei plângeri la OMC pe tema restricţiilor care vizează importurile de produse alimentare ucrainene, transmite Reuters.
„Putem confirma că o cerere de consultări a fost primită luni seara. Noi informaţii vor fi oferite după ce această cererea va fi transmisă membrilor noştri”, a declarat un purtător de cuvânt de la OMC la o solicitare de informaţii transmisă de Reuters.
Purtătorul de cuvânt nu a dezvăluit care sunt ţările vizate de plângere dar autorităţile de la Kiev au anunţat anterior că demersul lor vizează Polonia, Slovacia şi Ungaria.
Luni seara, Kievul a anunţat că a depus o plângere la OMC împotriva a trei ţări UE - Polonia, Slovacia şi Ungaria - care au prelungit embargoul asupra importurilor de cereale din Ucraina, în pofida ridicării restricţiilor decisă de Bruxelles.
„Este crucial pentru noi să stabilim că statele membre nu pot interzice individual importul de mărfuri ucrainene. De aceea depunem o plângere împotriva lor. Sperăm că aceste ţări îşi vor ridica restricţiile şi că nu va fi nevoie să mergem în instanţă mult timp pentru a ne rezolva litigiul”, a explicat ministrul Economiei, Iulia Svyrydenko, într-un comunicat.
Comisia Europeană a pus punct vineri interdicţiei introduse de cinci state membre UE din Europa de Est, printre care şi România, cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine.
Însă, Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat vineri că vor păstra propriile lor restricţii cu privire la importurile de cereale ucrainene, în pofida deciziei Comisiei. Autorităţile de la Varşovia, Bratislava şi Budapesta susţin că acţionează în interesele economiilor lor şi că deciziilor lor sunt destinate să protejeze fermierii lor de afluxul de produse ucrainene.
Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, înainte ca invazia rusească din 2022 să îi reducă capacitatea de a expedia produse agricole prin porturile sale de la Marea Neagră. De atunci încoace, fermierii ucraineni s-au bazat pe exporturile realizate prin ţările vecine, inclusiv prin România. Cu toate acestea, afluxul de cereale şi oleaginoase ucrainene în ţările vecine a afectat veniturile fermierilor est-europeni astfel că guvernele din regiune au interzis importurile de produse agricole din Ucraina.
Cărbunele din teritoriile ucrainene anexate de Rusia a fost vândut în Turcia
ACTUALIZARE 9:55 Peste 160.000 de tone de cărbune, cu o valoare de cel puţin 14,3 milioane de dolari, care a fost extras în teritoriile ucrainene anexate de Rusia, a fost exportat în Turcia, ţară membră NATO, pe parcursul acestui an, potrivit unor date vamale ruseşti analizate de Reuters, citată de Agerpres.
Conform acestor date, în perioada februarie-iulie 2023, aproximativ 160.400 de tone de cărbune din regiunile Doneţk şi Luhansk au ajuns în Turcia. Trei producători de pe listă au confirmat pentru Reuters că au livrat cărbune provenit din cele două regiuni spre Turcia în perioada menţionată.
Spre deosebire de SUA şi Uniunea Europeană, Turcia nu a restricţionat schimburile comerciale cu Rusia sau cu acele teritorii ale Ucrainei controlate de Moscova. Autorităţile de la Washington au avertizat companiile să nu ajute Rusia în războiul său împotriva Ucrainei şi nici să nu ocolească sancţiunile.
Datele provenite de la un furnizor de date comerciale, analizate de Reuters, arată că în perioada februarie-iulie 2023 cărbune provenit de la cel puţin 10 producători a ajuns în Turcia. Această ţară membră NATO a devenit de departe cea mai mare destinaţie de export pentru cărbune din teritoriile ucrainene anexate de Rusia a fost vândut în Turcia, în condiţiile în care aici au ajuns 95% din livrări în perioada februarie-iulie 2023.
Turcia este un mare consumator şi importator de cărbune
Turcia, un mare consumator şi importator de cărbune, merge împotriva tendinţei mondiale prin creşterea ponderii cărbunelui în producţia de electricitate. În primul semestru al acestui an, Turcia a produs 31,5 milioane megawaţi oră de electricitate din cărbune, în creştere cu un sfert comparativ cu perioada similară a anului trecut, arată datele oficiale.
Vânzătorii de cărbune sunt companii înregistrate în Rusia şi în teritoriile ucrainene anexate de Rusia, potrivit registrului companiilor ruseşti Spark. De cealaltă parte, cumpărătorii sunt companii înregistrate în Hong Kong, Emiratele Arabe Unite şi jurisdicţii offshore precum Belize şi Insulele Virgine Britanice, arată datele vamale. Pe listă nu se regăsească companii turceşti.
Chiar dacă datele comerciale nu oferă o imagine completă a modului cum a fost exportat cărbunele, ele arată totuşi că o parte din cărbune a ajuns în Turcia via portul rusesc Rostov precum şi prin portul rusesc de la Marea Neagră Novorossiisk, care au ambele conexiuni feroviare cu Doneţk şi Luhansk.
Sancţiunile americane impuse la data de 21 februarie 2022, cu trei zile înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, interzic importurile sau exporturile din aşa-numitele republici Doneţk şi Luhansk. Două zile mai târziu, Uniunea Europeană a anunţat un set de măsuri precum o interdicţie a importurilor de bunuri din cele două regiuni. Turcia nu aplica restricţii similare dar a spus în repetate rânduri că recunoaşte integritatea teritorială a Ucrainei. De asemenea, autorităţile de la Ankara au jucat un rol crucial de mediere a unui acord, acum expirat, între Rusia şi Ucraina care a permis acesteia din urmă să exporte cereale via porturile sale de la Marea Neagră.
Rusia şi China au poziţii „similiare” cu privire la SUA şi Ucraina, afirmă Kremlinul
ACTUALIZARE 9:50 Moscova şi Beijingul au poziţii „similare” în ceea ce priveşte Statele Unite şi soluţionarea conflictului din Ucraina, a transmis luni Ministerul rus de Externe, relatează AFP, citată de Agerpres.
Într-un comunicat publicat în urma unei întrevederi între şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, şi omologul său chinez, Wang Yi, ministerul rus a reamintit legăturile strânse care unesc cele două ţări.
Textul subliniază poziţiile lor „similare” cu privire la „acţiunile Statelor Unite pe scena internaţională, inclusiv cele de natură antirusă şi antichineză”.
„Părţile au discutat în detaliu starea actuală a situaţiei din Ucraina, constatând inutilitatea încercărilor de a rezolva criza fără a ţine cont de interesele Rusiei şi, cu atât mai mult, fără participarea Rusiei”, se mai arată în comunicat.
Şeful diplomaţiei chineze se află de luni în Rusia pentru discuţii legate de securitate. Vizita acestuia este programată să dureze până joi şi este cea mai recentă dintr-o serie de întâlniri la nivel înalt dintre cei doi aliaţi.
Serghei Lavrov l-a informat, totodată, pe omologul său chinez despre „principalele rezultate” ale vizitei în Rusia a liderului nord-coreean Kim Jong Un din perioada 12-17 septembrie, în timp ce Wang Yi l-a informat pe omologul său rus despre discuţiile pe care le-a avut cu Jake Sullivan, consilierul pentru securitate naţională al preşedintelui american Joe Biden.
Moscova şi Beijingul laudă adesea parteneriatul lor, precum şi cooperarea lor economică şi militară „nelimitată”.
În ceea ce priveşte conflictul din Ucraina, China încearcă să se poziţioneze ca o ţară neutră, în pofida sprijinului său declarat pentru Kremlin.
Beijingul a publicat la sfârşitul lunii februarie un document în 12 puncte despre criza din Ucraina, primit însă cu scepticism de comunitatea internaţională.
SUA acuză Rusia că a provocat probleme în țările din sudul planetei prin războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 9:45 SUA au declarat, luni, că vin la Adunarea Generală a ONU cu o mână întinsă către ţările din Sudul global, ţinând să le reamintească acestora faptul că multe dintre problemele lor au fost provocate sau exacerbate de invazia Rusiei în Ucraina, transmite marţi EFE, citată de Agerpres.
„Ruşii ar vrea să ne facă să credem că este vina Occidentului, că nu ei sunt sunt de vină, dar insecuritatea alimentară, problemele economice şi inflaţia cu care se confruntă multe dintre aceste naţiuni din Sud au drept cauză războiul din Ucraina”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate al Casei Albe, John Kirby, într-o conferinţă de presă.
Kirby a explicat că, „în mod evident, poporul ucrainean continuă să plătească cel mai ridicat cost”, dar a reamintit că multe ţări în curs de dezvoltare au fost afectate de penuria de alimente şi de decizia Rusiei de a suspenda acordul privind exportul de cereale prin Marea Neagră.
Pe de altă parte, preşedintele american Joe Biden va aborda marţi, în discursul său în faţa Adunării Generale a ONU, ceea ce face administraţia sa pentru a „răspunde la preocupările în materie de sănătate, economie şi de insecuritate alimentară la nivel mondial”, a indicat acelaşi purtător de cuvânt.
Totodată, Biden va evidenţia „necesitatea de investiţii în infrastructură în ţările din Sudul global”.
Kirby a spus că preşedintele Joe Biden pledează în mod deschis pentru o reformă a băncilor de dezvoltare multilaterală cu scopul de a facilita acordarea de credite ţărilor cu venituri mici şi mijlocii.
În cadrul săptămânii la nivel înalt a Adunării Generale a ONU vor participa de asemenea preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi ministrul rus de Externe Serghei Lavrov, în absenţa preşedintelui rus Vladimir Putin.
Cu toate acestea, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a minimalizat aşteptările privind înregistrarea vreunui progres în ceea ce priveşte rezolvarea războiului în Ucraina, un conflict faţă de care multe ţări africane şi latino-americane au optat pentru neutralitate.
De altfel, preşedintele SUA va fi singurul lider dintre cei cinci membri ai Consiliului de Securitate al ONU care va participa la actuala Adunare Generală, în absenţa liderilor Chinei, Rusiei, Marii Britanii şi Franţei.
„Preşedintele este încrezător în promovarea unor iniţiative concrete privind schimbările climatice, dezvoltarea globală şi sănătatea, care nu depind de venirea sau nu a unui anumit lider”, a specificat Kirby.
Zelenski a sosit în Statele Unite pentru Adunarea ONU şi pentru a se întâlni cu Biden
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit luni în Statele Unite pentru a participa la Adunarea Generală a ONU şi apoi pentru a se întâlni cu omologul său american Joe Biden, la Washington, relatează Reuters.
"Olena Zelenska şi cu mine am ajuns în Statele Unite", a anunţat preşedintele ucrainean pe X (ex-Twitter), referindu-se la soţia sa.
Într-o primă acţiune după ce a ajuns la New York, Zelenski s-a întâlnit luni cu soldaţi ucraineni răniţi care sunt trataţi la un spital de acolo.
Este pentru prima oară de la izbucnirea războiului când Zelenski vine în persoană la ONU, urmând să se adreseze marţi Adunării Generale anuale a liderilor mondiali care reprezintă cele 193 de state membre.
După ce a aterizat la New York, Zelenski s-a dus direct de la aeroport la Spitalul Universitar din Staten Island, unde soldaţii ucraineni sunt trataţi pentru amputaţii.
După New York, el se va deplasa la Washington, unde este aşteptat să se întâlnească cu preşedintele american Joe Biden şi cu membri ai Congresului. Într-o postare pe Telegram, Zelenski a declarat că intenţionează, de asemenea, să se întâlnească cu oficiali militari şi din mediul de afaceri.
Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva se va întâlni miercuri, la New York, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat luni biroul Preşedinţiei braziliene. Lula a pledat pentru crearea unui grup de ţări care să medieze încetarea războiului dintre Rusia şi Ucraina, dar în luna mai a declarat că atât Moscova, cât şi Kievul sunt vinovate pentru conflict, ceea ce a înfuriat Statele Unite şi statele europene care susţin rezistenţa ucraineană faţă de invazia rusă. Luna trecută, liderul stângii braziliene a declarat reporterilor că nici Zelenski şi nici Vladimir Putin nu sunt pregătiţi pentru pace.
Lula şi Zelenski nu s-au întâlnit niciodată, deşi au vorbit prin apel video, în martie, la câteva zile după ce Brazilia a votat pentru o rezoluţie a ONU care cerea pace şi cerea Moscovei să-şi retragă trupele.
Ambasada Ucrainei la Brasilia a confirmat întâlnirea de miercuri. Cei doi se vor întâlni la hotelul lui Lula după ce liderul brazilian se va întâlni în prealabil cu preşedintele american Joe Biden, au declarat două surse din guvernul brazilian, sub rezerva anonimatului.
Guvernul ucrainean a cerut întâlnirea dintre Zelenski şi Lula după ce cei doi şefi de stat nu s-au întâlnit la summitul G7 din oraşul japonez Hiroshima, la începutul acestui an.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
