Care este strategia NATO la Marea Neagră. Interviu exclusiv cu secretarul general al Alianței

jens stoltenberg fb nato

Ne-am crescut prezenţa la Marea Neagră, dar şi mai important este că am crescut pregătirea forţelor care sunt acum gata foarte rapid să adauge mai multe trupe”, spune secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu exclusiv pentru Digi24.

Balazs Barabas: Ucraina şi Rusia încă provoacă tensiuni în Marea Azov şi situaţia de la Marea Neagră, de asemenea, nu pare foarte clară. Dacă luăm în calcul circumstanţele, prezenţa NATO în regiune este mai necesară ca niciodată. Care este strategia NATO pentru următoarele câteva luni?

Jens Stoltenberg: Strategia NATO este să exprime foarte clar că folosirea forţei împotriva vaselor ucrainene în zona Mării Azov, că nu este nicio justificare pentru folosirea acestui tip de forţă. De aceea, cerem Rusiei să elibereze marinarii şi navele. Trebuie să spunem clar că Ucraina beneficiază de acces liber la Marea Azov şi la porturile ucrainene. În acelaşi timp, ce am văzut lângă Marea Azov şi reţinerea navelor ucrainene este parte a unui tipar de comportament pe care îl vedem la Rusia de câţiva ani, din 2014, când au anexat ilegal Crimeea, cu eforturile de a destabiliza Donbas, în estul Ucrainei şi acum cu această încercare de a impune sau de a bloca accesul la mare pentru navele ucrainene. De aceea, NATO susţine Ucraina, politic, în manieră practică, dar acestea sunt şi motivele pentru care NATO şi-a crescut prezenţa în regiunea Mării Neagre, cu mai multe nave, poliţia aeriană peste Marea Neagră, cu ajutorul unei noi brigade multinaţionale, cu România şi de asemenea cu mai multă supraveghere şi misiuni de recunoaştere în regiune. Aşa că noi monitorizăm situaţia foarte atent şi ne-am crescut prezenţa, dar în acelaşi timp cerem calm şi răbdare pentru a evita tensiunile şi pentru a nu le face să crească.

Balazs Barabas: Şi credeţi că sunt suficiente toate aceste lucruri pe care le-aţi menţionat, ca prezenţă NATO pentru a determina Rusia să mai escaladeze tensiunile?

Jens Stoltenberg: NATO este prezentă în regiunea Mării Negre, nu doar pentru că avem trei membri, Turcia, Bulgaria şi România, dar nu este nicio îndoială că NATO este acolo să protejeze şi să apere toţi aliaţii. Ne-am crescut prezenţa la Marea Neagră, dar şi mai important este că am crescut pregătirea forţelor care sunt acum gata foarte rapid să adauge mai multe trupe, mai multe forţe aliate în regiune, ca să trimită un mesaj foarte clar că un atac asupra unui aliat va fi privit ca un atac asupra întregii Alianţe. Aceasta este esenţa NATO, unul pentru toţi şi toţi pentru unul. NATO îi descurajează suficient, zilnic. Nu doar prin asta, ci şi prin faptul că ne putem întări capacitatea de luptă cu rapiditate. Am triplat forţa de intervenţie, am avut un exerciţiu militar foarte mare în Norvegia, unde am folosit zeci de mii de trupe, echipament greu şi muniţie şi evident, aceleaşi mişcări de trupe şi mărire de capacităţi de luptă pot fi făcute în cazul oricărui aliat al nostru de la Marea Neagră. NATO este pentru a-şi apăra şi proteja aliaţii şi pentru a se asigura că niciun aliat nu va fi atacat.

Balazs Barabas: Rusia a anunţat o nouă generaţie de arme, inclusiv rachete care se deplasează foarte rapid şi sunt capabile să lovească oraşe europene cu rapididtate, practic fără să fie interceptate. Cum poate NATO gestiona această situaţie?

Jens Stoltenberg: Dacă vorbiţi despre rachetele de acţiune medie, pe care la NATO le numim SSE8, acestea sunt rachete care încalcă tratatul INF (n.r. Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare), un tratat din 1987, care a fost un moment de cotitură pentru securitatea europeană. Nu doar că a redus numărul rachetelor de acţiune medie, dar le-a interzis în totalitate, la zero. Acest tratat a avut o importanţă uriaşă. Acum Rusia încalcă acest tratat, Rusia a început să producă şi să instaleze o nouă rachetă capabilă să transporte focoase nucleare. Este greu de detectat, este mobilă, şi poate ajunge în câteva minute la oraşe europene. La întâlnirea ministerială din decembrie, NATO a dat Rusiei o ultimă şansă să revină la respectarea tratatului, într-un mod verificabil şi transparent, pentru că acest tratat a fost important pentru toate părţile care l-au semnat. Dacă Rusia va continua să încalce tratatul INF şi nu va reveni la respectarea acestuia, atunci SUA, care la fel a semnat tratatul, au anunţat că-l vor suspenda şi se vor retrage din acest tratat. NATO va trebui să se pregăteacă pentru o lume fără acest tratat Este încă devreme să spunem ce vom face, vom răspunde într-o manieră măsurată şi echilibrată, dar trebuie să ne asigurăm că suntem capabili să ne apărăm toţi aliaţii, chiar şi într-o lume fără tratatul INF. Nu mă aştept ca NATO să copieze exact ceea ce face Rusia, să răspundă la fiecare rachetă şi la fiecare tanc, cu câte o rachetă şi un tanc, sau să copieze tot ce fac ruşii, dar trebuie să ne asigurăm că avem capacităţile, pregătirea şi forţele să continuăm să putem descuraja în mod credibil. Scopul nostru nu este să provocăm război, ci să prevenim războiul, să prevenim conflictele şi cea mai bună metodă este să continuăm să facem ceea ce am făcut timp de 70 de ani, să arătăm că suntem uniţi, că mergem împreună şi ne apărăm reciproc.

Balazs Barabas: O altă problemă în regiune este armata kosovară sprijinită de SUA şi Marea Britanie. Poate fi aceasta o nouă sursă de instabilitate în zonă?

Jens Stoltenberg: Este o situaţie dificilă în Kosovo. În acelaşi timp, există un dialog între Priştina şi Belgrad, iar NATO sprijină cu fermitate acest dialog. Evident, avem nevoie de o soluţie paşnică şi negociată la această problemă. NATO continuă să fie prezentă în Kosovo prin forţele de menţinere a păcii, KFOR şi mulţumesc României pentru sprijinul acordat, pentru că trebuie să fim conştienţi cu toţii de importanţa aceste zone a Europei, de Balcanii de Vest. NATO are legătură cu zona de mult timp, am ajutat la oprirea unei situaţii de război în 1990, în Bosnia-Herţegovina şi Kosovo şi în fosta Republică Macedonia. Încă suntem prezenţi acolo şi am solicitat părţilor implicate să manifeste calm şi reţinere, iar Priştina şi Belgrad să se abţină de la declaraţii sau acţiuni provocatoare, să se aşeze şi să avanseze dialogul bilateral.

Balazs Barabas: Există discuţii despre crearea unei armate europene, dar multe state europene sunt şi membre NATO. Cum poate o viitoare armată europeană să coopereze cu NATO sau invers, NATO cu o armată europeană?

Jens Stoltenberg: Noi salutăm eforturile europene pentru apărare, de exemplu Fondul European de Apărare, sau eforturile europene pentru mobilitate militară. Acestea vor întări apărarea europeană şi astfel vor întări şi NATO. Peste 90% din populaţia Europei trăieşte şi într-o ţară membră NATO. Deci salut eforturile europene în acest sens, dar eforturile de apărare europene trebuie să fie complementare cu NATO şi nu concurente. Iar o forţă europeană nu va putea niciodată înlocui NATO. Trebuie să înţelegem că 80% din cheltuielile de apărare ale NATO, mai ales după Brexit, vor veni de la aliaţi NATO non-UE şi trei dintre cele patru grupuri de luptă pe care NATO le-a plasat în Estul Alianţei vor fi conduse de aliaţi din afara Europei, Canada, SUA şi Marea Britanie. Unitatea europeană nu poate înlocui niciodată unitatea transatlantică. Avem nevoie de SUA, avem nevoie de ţări ca Marea Britanie, Norvegia şi Turcia. Ele nu sunt membre UE, dar sunt importante pentru securitatea europeană. De aceea, este important să evităm orice dublare şi ca UE să înceapă să elaboreze structuri comune şi orice altfel de structuri care să evite dublarea care ar slăbi Alianţa.

Balazs Barabas: Totuşi, există tensiuni între state membre NATO, cum sunt SUA şi Turcia, cel puţin în Orientul Mijlociu. Cum vor coopera cele două state membre care au opinii diferite în Orientul Mijlociu, în regiunea Mării Negre?

Jens Stoltenberg: Am văzut că SUA şi Turcia pot coopera în regiunea Mării Negre. SUA are o prezenţă în regiunea Mării Negre, Turcia este un stat riveran, la fel, cu o prezenţă în regiune. Dar aveţi dreptate, există anumite diferenţe de viziune, de exemplu asupra situaţiei din nordul Siriei. De aceea, cred că este important ca SUA şi Turcia să discute. Ştiu că există un dialog pentru a soluţiona aceste chestiuni, pentru că trebuie să fim capabili să combatem terorismul, să combatem ISIS, dar în acelaşi timp să fim conştienţi că niciun aliat NATO nu a suferit mai multe atacuri teroriste ca Turcia. Turcia are dreptul să se apere şi trebuie să ne asigurăm că lucrăm şi mai strâns împreună, noi, aliaţii NATO, mai ales SUA şi Turcia.

Balazs Barabas: Un pericol tot mai mare sunt atacurile cibernetice, care devin probabil mai periculoase decât cele militare şi mai dificil de contra-atacat. Cum se coordonează exerciţiile militare şi cele de combatere a atacurilor cibernetice, dat fiind faptul că este mai greu de simulat un atac cibernetic, decât unul militar?

Jens Stoltenberg: Ei bine, noi simulăm atacuri cibernetice destul de des. Sau de fiecare dată când avem exerciţii militare. Avem multe tipuri de exerciţii, am avut cel mai mare exerciţiu cibernetic din lume, în Estonia, anul trecut, iar NATO şi-a întărit substanţial capacităţile de apărare cibernetică, de protecţie a reţelei proprii, dar şi de a ne ajuta aliaţii să-şi protejeze reţelele. Am decis că un atac cibernetic poate declanşa articolul 5, de apărare colectivă. Privim pericolul cibernetic ca fiind la fel de periculos ca şi atacurile convenţionale. Este imposibil să vorbeşti despre un conflict, în zilele noastre, evitând dimensiunea cibernetică, pentru că este ceva complet integrat în tot ceea ce facem: comandă, control şi aşa mai departe. Atacurile cibernetice nu sunt ceva ce se poate întâmpla teoretic în viitor, acestea se întâmplă azi. Aproape în fiecare zi vedem incidente, vedem tentative de atac asupra sistemelor noastre, aşa că trebuie să le protejăm non-stop şi chiar facem asta. Facem schimb de experienţă, învăţăm unii de la alţii, ne îmbunătăţim tehnologia. Vom stabili acum un centru operaţional pentru activităţi cibernetice la sediul NATO din Belgia, la Mons. Componenta cibernetică este tot mai integrată în tot ceea ce face NATO zilnic.

Balazs Barabas: România are o bază de experţi IT destul de puternică. Cum contribuie ţara noastră la apărarea împotriva atacurilor cibernetice?

Jens Stoltenberg: România contribuie cu mult şi apreciem foarte mult contribuţia României, atât la divizia cibernetică de apărare a NATO, cât şi eforturile noastre de dezvoltare şi îmbunătăţire a capacităţilor cibernetice, cu expertiza şi cunoştinţele pe care le are şi care sunt foarte importante pentru NATO. Dar România contribuie şi la apărarea noastră colectivă, la securitatea noastră, în foarte multe alte feluri. Sunteţi una dintre ţările care găzduiesc forţe NATO, cartierul general şi brigada multinaţională, unde am fost şi eu în vizită acum un an şi este minuat să vezi că NATO este găzduit de România într-o manieră foarte bună. Apoi, participaţi la diferite misiuni şi operaţii NATO, am întâlnit soldaţi români în Afganistan şi sunt foarte recunoscător pentru contribuţia lor acolo. Şi tot România are unul dintre spaţiile pe care NATO îl foloseşte pentru apărarea antirachetă, care este foarte importantă când vezi toată instabilitatea şi dezvoltarea de capacităţi balistice noi, de ţări precum Iran, iar România are un rol cheie în apărarea antirachetă a NATO. Apoi, mai este şi faptul că România este una dintre ţările care ajunge la cheltuieli de apărare de 2% din PIB, aş vrea să cheltuiţi mai mult, dar cel puţin aţi crescut semnificativ şi investiţi mai mult, ceea ce este important, pentru că trăim într-o lume mai imprevizibilă şi într-un mediu care cere mai multă siguranţă.

Balazs Barabas: Fostul Secretar General, Rasmussen, a spus recent că Georgia şi Ucraina ar fi trebuit invitate în NATO, în 2008. Dat fiind faptul că Rusia joacă un rol tot mai periculos în regiune, ce credeţi că se va întâmpla cu cele două ţări şi regiuni, Georgia şi Ucraina?

Jens Stoltenberg: NATO susţine puternic atât Georgia, cât şi Ucraina, în modalităţi distincte, pentru că avem parteneriate distincte, dar mesajul este acelaşi: susţinem integritatea şi suveranitatea lor teritorială. Rusia încalcă integritatea teritorială a Georgiei, prin recunoaşterea Abkhaziei şi Oseţiei de Sud şi prin prezenţa lor acolo, la fel face şi în cazul Ucrainei, prin anexarea ilegală a Crimeei şi prin destabilizarea estului Ucrainei şi prin ceea ce am văzut în Marea Azov. Oferim susţinere politică puternică, dar şi susţinere practică, prin coordonare, logistică, prin diferite acţiuni de antrenament cu aliaţii NATO şi NATO oferă aceste lucruri în diferite feluri, atât Georgiei, cât şi Ucrainei. Avem un centrul de pregătire în Georgia şi avem diferite fonduri care finanţează diferite activităţi în ambele ţări. Recent am decis să oferim armatei ucrainene şi echipamente pentru comunicaţii securizate, ca să vă dau un exemplu despre cum anume oferim susţinere în mod practic. Vom continua să lucrăm cu ei, să-i ajutăm să-şi modernizeze propriile forţe, domeniul siguranţei, să lupte împotriva corupţiei şi să îşi întărească instituţiile democratice, pentru că prin implementarea acestor tipuri de reforme, se fac paşi spre statutul de membru NATO, se îndeplinesc standardele necesare pentru a deveni membru NATO. Mesajul politic este că ţine doar de Georgia şi Ucraina, dar şi de aliaţii NATO să decidă când vor deveni membri. Niciun alt stat din exterior nu are vreun drept să intervină în acest proces, pentru că aceasta este o decizie suverană a fiecărei ţări, o decizie despre drumul pe care îl urmează, inclusiv aranjamentele de securitate sau alianţele militare din care vor să facă parte.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale